Simbolul ora┼čului Satu Mare, un tun imobiliar ├«n a┼čteptare FOTO VIDEO jpeg

Simbolul ora┼čului Satu Mare, un tun imobiliar ├«n a┼čteptare FOTO VIDEO

Cl─âdirea simbol a ora┼čului Satu Mare, Hotelul Dacia, se afl─â ├«ntr-o periculoas─â situa┼úie gri:nici ├«n ruin─â, nici restaurat─â, cu o firm─â care o gestioneaz─â aflat─â ├«n faliment ┼či cu un proprietar care ├«ncearc─â s─â trag─â ni┼čte sfori s─â ob┼úin─â un pre┼ú mare de la stat. Lucrurile se afl─â ├«ntr-un blocaj, din care imobilul este cel mai afectat.

Istoricul cl─âdirii simbol a ora┼čului Satu Mare

Apari┼úia cl─âdirii ├«n peisajul local a fost determinat─â, la finele secolului al XIX-lea, de decizia autorit─â┼úilor vremii de ├«nnoire a centrului S─âtmarului, odat─â cu demolarea vechii prim─ârii numite de localnici ÔÇ×Casa cu turn", construit─â ├«n 1777.

Problema destina┼úiei noii cl─âdiri ce urma a fi ridicat─â a produs numeroase discu┼úii pro ┼či contra ├«n r├óndul edililor ora┼čului. O parte a autorit─â┼úilor doreau construirea unei cl─âdiri de locuin┼úe de ├«nchiriat sau a unui bazar care ar fi adus profituri considerabile. Al┼úii, printre care ┼či primarul de la acea vreme, Herman Mihaly, adept al ├«nnoirii, propuneau construirea unui hotel modern care s─â g─âzduiasc─â o cafenea, un restaurant, o imens─â sal─â de protocol. Acest complex arhitectonic ar fi putut servi drept focar de cultur─â, corespunz─âtor dezideratelor culturale moderne.

Dup─â polemici aprinse, adep┼úii primarului Herman Mihaly au avut c├ó┼čtig de cauz─â, astfel c─â, ├«n vara anului 1897, a fost organizat un concurs pentru conceperea de proiecte de edificii ├«n vederea ridic─ârii unui complex arhitectonic care s─â satisfac─â exigen┼úele. Arhitec┼úilor, le-a fost dat─â m├ón─â liber─â, singurele condi┼úii fiind cele de ├«ncadrare ├«n spa┼úiul de circa 300 de mp ┼či ├«n bugetul de 200.000 de forin┼úi.

Din cele 11 de proiecte depuse ┼či evaluate de Comisia de arhitectur─â din Budapesta, a fost declarat c├ó┼čtig─âtor cel conceput de arhitec┼úii Balint Zoltan ┼či Frommer Lajos. Cei doi au fost elevii ┼či continuatorii arhitectului Lechner Odon, promotorul stilului seccesion pe care avea s─â-l reprezinte ┼či cl─âdirea Hotelului ÔÇ×Dacia". Hotelul se poate l─âuda cu faptul c─â proiectul s─âu arhitectural a fost r─âspl─âtit cu medalia de aur la un concurs de arhitectur─â din Viena, ├«n 1910.

;

Un pic din influenţa lui Gustav Klimt

Stilul respectiv (de provenien┼ú─â austriac─â, sezession, de la gruparea ÔÇ×Wienner Sezession" ini┼úiat─â de G. Klimt) se caracterizeaz─â printr-un eclectism al formelor ceea ce ┼či explic─â bog─â┼úia de motive ┼či reprezent─âri pe care o reg─âsim ├«n arhitectura hotelului, ce con┼úin influen┼úe de stil renascentist, gotic, biblic sau chiar popular, cu specific transilv─ânean.

Analiz├ónd planul cl─âdirii, se observ─â c─â are forma unui patrulater neregulat, cu unele excrescen┼úele pe laturi ┼či extremit─â┼úi. Cl─âdirea, realizat─â ├«n anul 1902, este compus─â din parter, etajul I ┼či II, structura sa interioar─â fiind subordonat─â spa┼úiului oarecum restr├óns. Spa┼úiul de la parter dinspre fa┼úad─â cuprindea, de o parte ┼či alta a intr─ârii principale, un restaurant ┼či o cafenea. Leg─âtura cu aripa din spate a cl─âdirii a fost realizat─â printr-o curte acoperit─â (din structuri metalice ┼či sticl─â) ce g─âzduia sala mare a restaurantului cu un interior luxos. Aceasta se continua cu o cofet─ârie ce d─âdea ├«n cele din urm─â ├«ntr-o spa┼úioas─â sal─â de bal.

Click aici pentru a vedea mai multe fotografii

image

De la cofet─ârie la Filarmonica "Dinu Lipatti"

Ulterior, aceste spa┼úii au ajuns s─â aib─â o alt─â destina┼úie, astfel c─â, de o parte ┼či alta a intr─ârii principale, se afla recep┼úia hotelului ┼či un spa┼úiu comercial, iar curtea acoperit─â cu structuri metalice ┼či sticl─â a devenit singurul spa┼úiu cu destina┼úie de restaurant. Spa┼úiul cofet─âriei ┼či s─âlii de bal au ajuns s─â g─âzduiasc─â sediul Filarmonicii ÔÇ×Dinu Lipatti", av├ónd ├«n─âl┼úimea c├ót parterul ┼či etajul I ├«mpreun─â. Etajele I ┼či II au o structur─â identic─â, ambele nivele g─âzduind hotelul propriu-zis, cu o ├«mp─âr┼úire specific─â, de 107 camere.

Fa┼úada are o plastic─â arhitectural─â deosebit de expresiv─â, segmentat─â ├«n mai multe registre, delimitate de coloane adosate. ├Än partea superioar─â a fa┼úadei se afl─â imprimat─â stema ora┼čului Satu Mare, ├«n patru medalioane, imprimate din faian┼ú─â colorat─â.

├Än perioada austro-ungar─â a purtat numele de Hotel ÔÇ×Pannonia", iar dup─â 1918 a primit denumirea de Hotel ÔÇ×Dacia". O dat─â cu ocupa┼úia horthyst─â din 1940, s-a revenit la vechea denumire, iar pia┼úa din fa┼úa sa a primit numele ÔÇ×Horty Miklos". Dup─â cel de-al doilea r─âzboi mondial, s-a redenumit ÔÇ×Dacia", iar pie┼úei i s-a conferit numele de Pia┼úa Libert─â┼úii, ├«n tot acest r─âstimp a acumulat o tradi┼úie ├«ndelungat─â ├«n g─âzduirea unor evenimente de ordin cultural (├«n 1938, pictorul ┼ó├ón┼úa┼č Ion a expus aici lucr─ârile ÔÇ×Nunta Dacilor", ÔÇ×B─âtr├ónii" ┼či ÔÇ×┼ó─âr─âncu┼úa").

Mai cite┼čte:

Casa ├«n care s-a n─âscut Vasile Alecsandri, os├óndit─â la pr─âbu┼čire. "S-ar mai putea salva ceva, dar nu exist─â voin┼ú─â"

Cripta Bazilicii de la Halmyris, la voia întâmplării FOTO

Bisericuţele de la Basarabi-Murfatlar, la un pas de dispariţie FOTO

Hanul Solacolu, de la un local luxos, la o ruin─â de bordel ilegal FOTO

Gre┼čelile din trecut care amenin┼ú─â monumentul

├Än tot acest r─âstimp imobilul s-a aflat ├«n proprietatea municipalit─â┼úii Satu Mare. Dup─â Revolu┼úie pe fundalul unui vid legislativ ├«n privin┼úa patrimoniului, hotelul devine firm─â. SC ÔÇ×Dacia" SA Satu Mare s-a creat prin privatizarea prin metoda MEBO, ├«n 1995, a Complexului hotelier ÔÇ×Dacia", cu capital integral de stat, pentru ca, ├«n 1996, prin sentin┼ú─â judec─âtoreasc─â, s─â devin─â societate privat─â, ac┼úiunile fiind transferate de la Fondul Propriet─â┼úii de Stat ┼či Fondul Propriet─â┼úii Private c─âtre Asocia┼úia Salaria┼úilor ÔÇ×PAS Dacia SA". Amintim faptul c─â prima lege cu privire la patrimoniu ├«n Rom├ónia post revolu┼úionar─â a ap─ârut abia ├«n 1997.

Prim─âria s-a luptat ├«n instan┼ú─â cu firma SC ÔÇ×Dacia" SA pentru imobil pierz├ónd ├«n 2005 printr-o hot├ór├óre judec─âtoreasc─â irevocabil─â. Interesant e faptul c─â pe acest fundal, pre┼čedintele Consiliului Jude┼úean de atunci, Szabo ┼×tefan, era ┼či administrator al firmei SC Dacia SA. El intr─â ├«n posesia cl─âdirii, de┼či ocupa o func┼úie public─â, f─âr─â ca nimeni s─â ridice niciun semn de ├«ntrebare.

Tot acest domn, care a ├«nstr─âinat cl─âdirea lui ┼ó├ón┼úa┼č Vasile, ├«n 2007 contra sumei de 1, 7 milioane de euro "a avut grij─â" s─â omit─â ie┼čirea din indiviziune a spa┼úiului ocupat de filarmonica Dinu Fipati, care func┼úiona ├«n cadrul corpul hotelului, ├«n aripa mai sus men┼úionat─â.

Noul proprietar a decis c─â ar fi bine s─â renoveze ┼či s─â restaureze. Ba chiar ├«ntrocme┼čte un proiect viz├ónd consolidarea, restaurarea, recompartimentarea, reamenajarea, mansardarea imobilului. Dup─â ce ob┼úine aprob─ârile porne┼čte la lucru cu o firm─â autorizat─â ├«n domeniul interven┼úiilor asupra imobilelor de patrimoniu. De asemenea declar─â c─â suma care urmeaz─â s─â fie investit─â va fi aprape 4, 5 milioane de euro. P├ón─â aici lucrurile par mai mult dec├ót bune.

Totu┼či lucr─ârile au fost subcontractate unei alte firme, a c─ârui patron este directorul de la SC Dacia SA, Radu Hosu, care nu era neap─ârat autorizat─â pentru acest tip de interven┼úii. Apoi ├«n 2010, pic─â bomba criza financiar─â aduce ├«n faliment societatea SC Dacia SA. Proprietarul decide c─â nu mai poate ┼úine singur cl─âdirea ┼či vrea s─â o v├ónd─â. Face o documenta┼úie ├«n vederea eventualei exercit─âri a dreptului de preem┼úiune a statului, dar incomplet─â

Reacţia autorităţilor

Direc┼úia de cultur─â ├«ncearc─â s─â ob┼úin─â r─âspunsuri cu privire la exercitarea dreptului de preem┼úiune de la toate forurile locale (Consiliul Jude┼úean ┼či Prim─ârie), dar ┼či de la Ministerul Culturii. Nimeni nu r─âspunde foarte clar, pentru c─â proprietarul nu a men┼úionat niciun pre┼ú. Ministerul ├«n prim─â instan┼ú─â nu a r─âspuns la adresa formulat─â de directorul Direc┼úie de Cultur─â. Prim─âria, de┼či ar avea nevoie de o cl─âdire pentru filarmonic─â ┼či pentru alte activit─â┼úi culturale, a declarat c─â nu dispune de fondurile necesare pentru a achizi┼úiona imobilul.

La jum─âtatea acestui an primarul, Iuliu Ilyes, declara c─â a exclus orice posibilitate de a intra ├«n tratative cu societatea Dacia, care de┼úine hotelul, pentru a-l cump─âra. ÔÇ×A venit o scrisoare de la Gheorghe Silaghi Pop, ├«n care ideea vechiculat─â era ca municipalitatea s─â cumpere imobilul ┼či s─â-l reabiliteze. Din p─âcate, a┼ča ceva e imposibil. E ca ┼či cum a┼č spune c─â vreau s─â cump─âr un elicopter pentru ca angaja┼úii prim─âriei s─â circule mai u┼čor. Din punctul meu de vedere, acest subiect de discu┼úie este ├«nchis", a declarat edilul-┼čef. Nici Ministerul Culturii nu ┼či-a ar─âtat, pentru moment, disponibilitatea de a achizi┼úiona imobilul, ├«n condi┼úiile de criz─â bugetar─â. ÔÇ×Am fost la Bucure┼čti ┼či am discutat ┼či cu domnul ministru Kelemen Hunor. Mi s-a spus c─â ministerul nu dispune de fonduri. Nici Ministerul Culturii, nici guvernul", a mai afirmat Ilyes. Primarul sus┼úine c─â nu vede nici ├«n domeniul privat interes pentru hotel. ÔÇ×Dac─â l-ar cump─âra un privat, acesta ar trebui s─â ├«┼či asume o investi┼úie major─â, f─âr─â s─â-┼či poat─â recupera banii. Dac─â vine unul ┼či ├«┼či asum─â chestia asta, jur c─â-l fac cet─â┼úean de onoare", a mai declarat primarul.

Ministrul Kelemen Hunor a considerat ┼či el c─â aceast─â cl─âdire e mult prea scump─â pentru institu┼úia pe care o conduce, chiar f─âr─â s─â ┼čtie un pre┼ú oficial ┼či a declinat dreptul de preem┼úine pe care ├«l exercita. Singurii care nu au dat un r─âspuns clar este Consiliul Jude┼úean care a fost pus ├«n situa┼úia s─â a┼čtepte un pre┼ú venit de la proprietar dincolo de termenul ├«n care ar fi trebuit s─â spun─â dac─â e sau nu interesat de cl─âdire. Exist─â ├«ns─â voci din interiorul Consiliului Jude┼úean care spun c─â ├«n ciuda speran┼úelor date de pre╚Öedintele Consiliului jude╚Ťean Csehi Arpad, care ├«nc─â cere evalu─âri ale costurilor cl─âdirii, probabilitatea cump─âr─ârii este aproape nul─â.

Preţurile vehiculate de proprietar

Singurele pre┼úuri pe care Vasile T├ón┼úa┼č le-a men┼úionat vreodat─â a fost c─âtre Adev─ârul de Sear─â Satu Mare, unde vorbea de sume ├«ntre 10 ┼či 14 milioane de euro, cu mult peste c├ót a dat. Acesta oferea ┼či posibilitatea ca s─â cedeze 50% din ac┼úiuni celui care ar dori s─â termine reabilitatea cl─âdirii, iar suma pe care o vehiculeaz─â ar fi de circa 8-10 milioane de euro. De asemenea omul de afaceri consider─â c─â p├ón─â acum au fost investite 4, 5 milioane de euro ├«n cl─âdire.

Totu┼či sumele vehiculate de acesta sunt pu┼úin cam neverosimile. El a cump─ârat ├«ntr-unul din cei mai scumpi ani imobiliari o cl─âdire cu 1, 7 milioane de euro. Dac─â aceast─â sum─â este o evaloare corect─â atunci ├«n 2011 c├ónd pre┼úurile au sc─âzut nu ar fi corect s─â o dep─â┼čeasc─â. ├Än privin┼úa investi┼úiilor speciali┼čtii vorbesc de doar 1, 5 milioane de euro investi┼úi. Totu┼či dincolo de investi┼úii trebuie v─âzut ┼či cum s-au investit pentru c─â din punct de vedere al respect─ârii legii cu privire la cl─âdirile de patrimoniul lucrurile nu sunt neap─ârat cele mai fericite:consolidarea pasajului pietonal Ruha Stefan s-a f─âcut f─âr─â s─â se respecte nici cea mai mic─â norm─â, iar consolidarea funda┼úiei (subsolul si demisolul) s-a f─âcut f─âr─â a ob┼úine certificatul de desc─ârcare arheologic─â.

Directorul Direc┼úiei pentru Cultur─â, Culte ┼či Patrimoniu Cultural Na┼úional Satu Mare, domnul Gheorghe Silaghi Pop, unul dintre cei mai implica┼úi oameni de cultur─â ├«n protejarea monumentului, care a trimis documenta┼úia cu privire la exercitarea dreptului de preem┼úiune nu doar la Ministerul Culturii, ci ┼či la Consiliul Jude┼úean ┼či la Prim─âria Satu Mare, consider─â c─â factorul politic local a determinat pe de o parte ne├«ncrederea ├«ntre autorit─â┼úii cu privire la aceast─â cl─âdire. ├Än plus lucrurile necurate mo┼čtenite nu fac dec├ót s─â ├«i ├«ngreuneze situa┼úia. De asemenea lipsa unui pre┼ú de negociere face ca lucrurile s─â r─âm├ón─â ├«nghe┼úate.

"Domnule director, care este situaţia actuală la Hotelul Dacia?

Eu nu am dat avizul pentru ceea ce se petrece acolo. Nu am dat avizul pentru foarte multe lucruri acolo. Deci eu, cu toate c─â sunt apar┼úin de Ministerului Culturii nu am dat avizul pentru ceea ce se ├«nt├ómpl─â acum ├«n el, dup─â care proprietarul s-a dus ┼či a ob┼úinut acest drept la Bucure┼čti.

├Än acest moment ┼čti┼úi foarte bine c─â eu ca director de al Direc┼úiei de Cultur─â am anun┼úat Ministerul pentru acest imobil. Ministrul nostru a fost aici, ┼čtie tot, toate problemele. Noi a┼čtept─âm ca proprietarul s─â vin─â cu un pre┼ú, pentru c─â ministerul Culturii ┼či noi ne-am exercitat dreptul pe preem┼úiune. ┼×i el trebuie s─â vin─â cu un pre┼ú ┼či s─â se anun┼úe chestiunea pentru ca s─â pot s─â-i dau h├órtia. Pe mine ├«n acest moment, ca reprezentant al Direc┼úie de Cultur─â, m─â intereseaz─â ca legea s─â fie respectat─â chiar dac─â doresc s─â-l v├ónd─â sau s─â-l p─âstreze. Eu doresc ca fa┼úada ┼či celelalte repara┼úii din interior s─â fie conform dosarului pe care l-am aprobat deja. Proprietarul, ┼čti┼úi bine, c─â nu s-a ├«nceput s─â se lucreze la fa┼úat─â. Nu s-a f─âcut nimic. Iar ce se petrece ├«n rest e complicat, sunt multe lucruri. Ar trebui venit s─â v─â dau h├órtii, s─â vede┼úi ce s-a dat, c├ót am aprobat noi.

Înţeleg că tema este complicată. Vroiam să vă întreb dacă există aprobări pentru modificările aduse la pasajul care merge spre curtea interioară?

Eu n-am dat aviz pentru pasajul ─âla. Povestea e totu┼či de mult─â vreme. N-am dat aviz, s-a construit f─âr─â aviz, dup─â care am oprit cu Poli┼úia, cu Prim─âria, dup─â care am oprit ┼či s-a revenit la stadiul ini┼úial. Acolo unde se lucreaz─â se face doar ca s─â ├«i punem s─â d─âr├óme. Deci noi n-am dat, eu personal, Direc┼úia de Cultur─â, n-am dat aviz pentru a┼ča ceva. Niciodat─â.

Ce-a făcut acolo a făcut proprietarul din proprie iniţiativă?

Da, ce a fost acolo a f─âcut de capul lui. Asta a fost ┼či problema. Dup─â care, evident, toat─â lumea, organele abilitate, a crezut c─â cel─âlalt ar fi dat vreo aprobare. Situa┼úia, v-am spus, e complicat acolo ┼či datorit─â implica┼úiilor politice, dar asta nu e problema mea. Problema mea era s─â se respecte legea ├«n privin┼úa aceastei cl─âdiri, unic─â din jude┼úul Satu Mare, care este ├«ncadrat─â ├«n categoria A ├«n Lista Monumentelor Istorice, ├«n stilul seccesion. Eu nu cedez pentru asta. Dac─â mai vre┼úi ceva, tehnic e colegul meu Mircea Dr─âgan care v─â poate r─âspunde.

(La telefon intr─â arhitectul angajat de Directia de Cultur─â, Mircea Dr─âgan)

Pre┼úul cerut de proprietar ┼či vehiculat prin pres─â este 10 milioane de euro? Exist─â o Comisie sau cineva autorizat care stabile┼čte pre┼úul acestei cl─âdiri de patrimoniu?

Da, este de patrimoniu, totu┼či proprietatea privat─â ├«n Rom├ónia s─â ┼čti┼úi c─â conteaz─â foarte mult. Din acest motiv nu putem intra. Nu pot dec├ót s─â respect interven┼úiile asupra cl─âdirii. M─â ├«n┼úelege┼úi, numai interven┼úiile asupra cl─âdirii respect├óndu-se specificul. Pre┼úul se stabile┼čte de c─âtre un evaluator atestat.

Evaluatorul trebuie s─â fie atestat pe patrimoniu?

Nu neap─ârat, dar trebuie s─â fie un evaluator ANEVAR (Asocia┼úia Na┼úional─â a Evaluatorilor din Rom├ónia) care are o calitate atestat─â, asta e obligatoriu. ┼×i de acolo pre┼úul se negociaz─â.

┼×i proprietarul are o astfel de h├órtie la m├ón─â, a contactat pe cineva care s─â evalueze cl─âdirea?

Asta noi nu cunoa┼čtem.

┼×i pre┼úul cum l-a stabilit? El a cump─ârat cl─âdirea pe aproape 2 milioane de euro ┼či vrea acum 10? Cineva trebuie s─â ├«i spun─â cam c├ót e valoarea imobilului?!

A┼ča e, dar nu cred c─â a vorbit cu vreun evaluator. B─ânuiesc c─â n-a f─âcut, ar fi trebuit s─â o prezinte cu documenta┼úia privind dinten┼úia de v├ónzare. De asemenea noi am cerut cerut ca Ministerului s─â fac─â o asemenea adres─â. Am cerut ┼či Consiliului Jude┼úean acela┼či lucru, care ├«n mod normal trebuia s─â vin─â de la proprietar. ├Än func┼úie de acest pre┼ú C.J. se poate exprima dac─â se poate cump─âra sau nu de c─âtre institu┼úiile sau institu┼úia interesat─â.

┼×i spune┼úi c─â nu s-a ├«ncumetat nimeni s─â cumpere cl─âdirea. Prim─âria a spus nu, iar ministrul a spus cam ÔÇ×nu prea"?

P├ón─â nu se ┼čtie valoarea nimeni nu se poate s─â se exprime.

Am înţeles.

Sigur, prima dat─â e valoarea. Dac─â cu o valoare, s─â spunem, extraordinar de mare se intr─â la negocieri ┼či proprietarul este dispus s─â negocieze ┼či va fi cineva interesat este cu totul altceva. Ca dup─â aia el s─â poat─â s─â decid─â... Dac─â nu se ├«n┼úelege cu autorit─â┼úile, el are dreptul s─â fac─â v├ónzarea unei ter┼úe persoane sau societ─â┼úi.

A┼ča prevede Legea. ┼×i cu Filarmonica ce se ├«nt├ómpl─â? Filarmonica e tot acolo, nu?

Da, asta este un ansamblu comun, ├«n ansamblu cu Hotelul ÔÇ×Dacia". Deci Filarmonica r─âm├óne separat, e proprietate separat─â.

Dup─â cum v-am spus lucrurile sunt complicate. Totul a fost doar pe o baz─â de adrese ├«ntre institu┼úii, n-au fost ni┼čte discu┼úii libere ┼či n-a fost o hot─âr├óre de la bun ├«nceput. ┼×i atunci, pe baza acestor adrese, de fapt, s-a l─âsat la latitudinea fiec─ârei institu┼úii s─â decid─â dac─â este interesat sau nu. Aici s-au mai ad─âugat ┼či alte intrese.

E p─âcat de cl─âdire c─â este foarte frumoas─â ┼či a ajuns s─â fie doar...

O ruin─â, da, a┼ča este.

Nu a┼č ajunge p├ón─â acolo c─â sunt altele mai rele, dar ar putea...

Bine, dar am pus a┼ča, ├«n ghilimele ├«n sensul c─â a r─âmas neutilizat─â exact ├«n centrul ora┼čului. E un simbol al ora┼čului.

(Revine la telefon directorul Directiei de Cultur─â ┼či Patrimoniu, Pop Silaghi)

Noi, direc┼úia de cultur─â nu am dat avize dec├ót pentru interven┼úia argumentat─â, care nu s-a f─âcut pentru c─â nu mai au bani. Problema cea mai mare r─âm├óne la proprietar. Eu nu am cedat nimic, pentru c─â v─â da┼úi seama este cea mai important─â cl─âdire din jude┼úul Satu Mare. Am avut probleme cu oameni politici, pentru c─â ┼čti┼úi c─â s-a intervenit, ├«ns─â aceste lucruri nu m─â intereseaz─â."

P─âr─âsit ┼či ├«n plin blocaj simbolul ora┼čului Satu Mare a ajuns un imens avizier, pentru c─â Poli┼úia de Patrimoniu nu se sinchise┼čte nici m─âcar pe cei pe care poate s─â ├«i amendeze