Se schimbă numele Bulevardului Primăverii din București

Consilierii generali ai Capitalei vor dezbate în ședința de joi un proiect de hotărâre conform căruia denumirea Bulevardului Primăverii urmează să fie schimbată în Bulevardul Monica Lovinescu, iar strada Herăstrău va fi redenumită Virgil Ierunca.

Proiectul este semnat de către consilierii PNL Cătălin Deaconescu și Răzvan Socolovici, precum și de consilierii USR Nicorel Nicorescu și Sanda Hristudor, conform Agerpres.

„Monica Lovinescu și Virgil Ierunca sunt două dintre cele mai cunoscute nume ale exilului românesc anticomunist. Ambii au fost nevoiți să-și părăsească țara după instaurarea regimului comunist în România și au trăit împreună o viață întreagă cu gândul la România, visând mereu la momentul întoarcerii acasă. Vocile lor, devenite familiare pentru milioane de români aflați de o parte sau alta a Cortinei de Fier, au transmis speranță poporului român în anii cumpliți ai dictaturii comuniste. Prin miile de ore de emisiuni realizate pentru Radio Europa Liberă, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca și-au dedicat o mare parte din activitate nu doar promovării culturii românești, ci mai ales luptei împotriva comunismului”, se arată în referatul de aprobare.

Conform aceleiași surse, de la microfonul Europei Libere sau din stradă, prin organizarea de proteste, în fața Ambasadei României la Paris, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca "nu au ezitat să îi apere pe românii persecutați de regimul comunist", fie ei oameni de cultură sau simpli cetățeni. Astfel, actele de "represiune și persecuție" împotriva lui Paul Goma, Mihai Botez, Dorin Tudoran sau Vasile Paraschiv au devenit publice prin vocile celor doi, de la microfonul Europei Libere.

„Ideea de a conferi numele celor două figuri importante ale exilului românesc - Monica Lovinescu și Virgil Ierunca - ca denumire pentru două artere din cartierul fostei nomenclaturi comuniste nu este una nouă. Aceasta a fost formulată într-o solicitare oficială către PMB, încă din anul 2008, de către Vladimir Tismăneanu (la acea vreme președinte al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România) împreună cu Horia Roman Patapievici (membru al comisiei, la acea dată președintele Institutului Cultural Român). De asemenea, ideea este prezentată și în capitolul dedicat Monicăi Lovinescu și lui Virgil Ierunca din cartea 'Declarație de iubire' a lui Gabriel Liiceanu, publicată într-o primă ediție în anul 2001”, se mai arată în document.

Inițiatorii menționează că despărțire de comunism înseamnă și eliminarea simbolurilor pe care regimul comunist și-a întemeiat existența, iar „un astfel de simbol” este Cartierul Primăverii, „devenit imediat după instaurarea comunismului o adevărată fortăreață în care nomenclaturiștii regimului s-au baricadat” împreună cu familiile lor.

„Modelul izolării liderilor de mase al puterii comuniste de la București nu este unul original, acesta fiind inspirat de regimul bolșevic din perioada interbelică și desăvârșit de nomenclatura din fosta Republică Democratică a Germaniei, cu al său celebru cartier închis Pankow. Până în 1962 Bulevardul Primăverii a purtat numele Andrei Alexandrovici Jdanov, cel care a pus bazele ideologiei Partidului Comunist în Uniunea Sovietică”, se mai arată în referatul de aprobare.

_{Foto sus: Monica Lovinescu la Paris, în 1994 (© Gerard cohen / Wikimedia Commons)}