Reprezentantul Guvernului pentru Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei a anunțat primele demersuri pentru înființarea unui Muzeu al Istoriei și Culturii Romilor
Alexandru Muraru, reprezentantul Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei și consilier onorific al premierului Florin Cîțu, a anunțat primele demersuri pentru înființarea unui Muzeu al Istoriei și Culturii Romilor chiar în 2 august, ziua comemorării Holocaustului împotriva Romilor.
Muraru anunță și demararea unor programe naționale în școli și licee în vederea conștientizării Holocaustului împotriva Romilor, cunoscut ca Samudaripen. În timpul epurării romilor, jumătate de milion de copii, femei și bărbați au fost uciși în toată Europa.
În următorii trei ani, vor fi demarate programe naţionale în şcoli şi licee de conştientizare a Holocaustului împotriva Romilor
Statul român face primele demersuri pentru înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor
Astăzi marcăm Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor - Samudaripen.
Astăzi, 2 august, când comemorăm exterminarea a jumătate de milion de copii, femei şi bărbaţi romi ucişi în Europa în perioada Holocaustului, avem datoria să reflectăm la cum putem învăţa lecţiile trecutului şi jertfei atâtor oameni nevinovaţi pentru a construi o societate mai tolerantă, care respectă alteritatea şi îmbrăţişează diversitatea.
Din România, în perioada regimului Antonescu aliat cu Germania nazistă, 25.500 de romi au fost deportaţi în Transnistria, iar 11.000 nu s-au mai întors niciodată. Spre exemplu, unul dintre cei 25.500 de deportaţi este şi Brăilă Constantin. În toamna lui 1942, Brăilă Constantin a ajuns în Transnistria cu familia sa şi imediat ei au fost puşi la munci agricole într-o fermă rechiziţionată de stat.
"Acolo nu eram păziţi, venea un soldat şi un brigadier şi ne obliga dimineaţa să mergem la muncă. Cine nu putea să iasă era lăsat o zi, două, trei, patru, cinci, iar după 10 zile veneau nemţii şi îl executau, îl împuşcau. Am fost şi eu martor la execuţii". Este amintirea sa, a unui copil de 11 ani care a fost deportat în Transnistria doar pentru că aparţinea etniei rome. Ca el au fost mii de alţi copii, cei mai mulţi nici măcar nu s-au mai întors acasă pentru a rememora tragicele întâmplări de atunci.
Avem datoria să le spunem copiilor noştri că, acum opt decenii, copii ca şi ei au fost condamnaţi de autorităţile române la moarte, inaniţie, frig şi boli. Avem datoria să le spunem elevilor şi studenţilor din România că administraţia din perioada 1940-1944, în numele unei ideologii criminale, a facilitat şi pus în aplicare persecuţia şi exterminarea de romi prin înrobire şi mizerie. Avem datoria morală să spunem că bărbaţii romi, care luptau pentru ţară, au fost scoşi din armată pentru a fi trimişi în Transnistria administrată direct de către autorităţile militare şi administrative române.
Ca Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei şi Consilier onorific al Primului-Ministru, reamintesc faptul că România are acum în vigoare o Strategie naţională, cu un plan de măsuri concrete, cu finanţări, cu termene clare pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.
Practic, Această Strategie vine ca urmare a unui context internaţional şi a unor realităţi interne. România se alătură unui număr de state membre care au adoptat, până acum, astfel de documente strategice, fie pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, fie într-un cadru mai larg pentru prevenirea şi combaterea altor forme de intoleranţă, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură, violenţă politică sau simbolică.
Tragedia Holocaustului împotriva Romilor este de acum parte a memoriei noastre colective. De aceea, statul va implementa programe naţionale menite să conştientizeze această tragedie în rândul tinerilor. În acest sens, elaborarea şi implementarea proiectului pilot "Holocaustul împotriva Romilor - Samudaripen" - realizat cu coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu participarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului în România - Elie Wiesel, cu Agenţia Naţională pentru Romi - va avea menirea să facă cunoscut elevilor un episod aproape ignorat din istoria romilor din România. Iniţial, acesta va avea o fază pilot la nivelul municipiului Bucureşti, urmând ca ulterior acesta să fie replicat şi în celelalte judeţe din ţară. Proiectul va presupune vizite de studiu şi de reflectare ale unor grupuri de elevi în ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor (2 august) în fiecare an.
În acelaşi timp, odată cu implementarea strategiei şi a planului de măsuri aferent, se va demara studiul de fezabilitate cu privire la înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor. Acest proiect va integra o importantă dimensiune educaţională şi comemorativă în vederea prezervării memoriei victimelor Holocaustului împotriva Romilor. Coordonatorul va fi Agenţia Naţională pentru Romi, alături de Ministerul Culturii şi Secretariatul General al Guvernului, iar fondurile necesare vor fi alocate de la bugetul de stat şi din bugetul Agenţiei. Studiul de fezabilitate ar urma să fie finalizat în cel mult doi ani de la data aprobării Strategiei (mai 2021).
Aceste măsuri concrete ale statului român vor creşte gradul de conştientizare a tinerilor asupra tragediei romilor din perioada Holocaustului şi vor asigura o bază de plecare pentru alte programe, proiecte şi colaborări cu alte instituţii interne şi internaţionale în vederea multiplicării acestor iniţiative, a anunțat deputatul Alexandru Muraru, reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, și consilier onorific al Primului-Ministru.
