Primul “party” din istorie a fost la înmormântarea unei femei

În nordul staului Israel au fost descoperite resturi a ceea ce s-ar putea numi cel mai vechi banchet din istorie, care a avut loc în urmă cu 12.000 de ani, şi la care au participat circa 40 de persoane. Se pare că a fost organizat cu ocazia înmormântării unei femei, probabil un lider al comunităţii, relatează ziarul La Repubblica.

Meniul banchetelor din acea perioada era şi atunci destul de costisitor. Oamenii primitivi petreceau cu carne de bou şi brosca testoasa, pentru care erau nevoiţi să vâneze pe parcursul zilei, sau chiar mai multezile. Banchetul a avut cel mai probabil seara, când membrii comunităţii se retrăgeau în jurul focului. Din resturile a peste 300 kg de carne descoperite în grota din nordul Israelului, arheologii au dedus că invitaţi la cea mai veche petrecere din istoria omenirii au fost în număr de 35-40 de persoane, toţi evident foarte infometaţi.

Party-ul primitiv, reconstruit de arheologii Natalie Munro de la Universitatea Connecticut şi Leore Grosman de la Universitatea din Ierusalim, a avut loc în urmă cu peste 11.500 ani. Potrivit articolului apărut în revista PNAS, descoperirea este încununarea unei campanii de săpături de un deceniu în grota Hilazon Tachtit, care face lumina asupra unei perioade de cotitură din istoria umană, când viaţa nomadă începea să fie treptat înlocuită de cea sedentara, vânătoarea să fie susţinută de agricultură şi pe lângă lupta brutală pentru supravieţuire să apara în viaţa oamenilor primitivi şi primele forme artistice.

Potrivit celor două cercetatoare, banchetul a fost organizat în realitate cu o ocazie nefericită:îngroparea unei femei. Schioapă având diverse malformaţii, cu o înălţime de 1.50 m, şi foarte bătrână pentru standardul epocii, ea trebuie să fi fost cel mai probabil înţeleapta satului, de unde şi "evenimentul".

În grota Hilazon Tachtit, situată la 200 metri deasupra nivelului mării si cu o vedere bună asupra Mediteranei, aflată la 14 km mai la vest, Munro si Grosman au găsit resturile a trei exemplare de urus (strămoş al boului), o specie astăzi disparută, şi a peste 71 broaste ţestoase. Aceste reptile, solitare şi nu foarte numeroase în acele vremuri, au fost evident capturate după multe zile de căutări. Câteva din carapacele lor au fost în mod ordonat îngropate în mormântul femeii, alături de un picior de bărbat (prea mare pentru a proveni de la o femeie), două cranii de zibelina, vârful aripii unui vultur, o coadă de bou, oasele de la bazinul unui leopard, un picior de porc mistreţ şi un corn de gazelă.

"Avem aici o societate care devine tot mai complexă şi se îndreapta către acea revoluţie a agriculturii care va surveni o mie de ani mai târziu, în epoca neolitică", au explicat în articolul lor Munro şi Grosman, precizând că petrecerile deja din acele vremuri serveau la consolidarea relaţiilor dintre indivizi, integrarea diverselor comunităţi de oameni şi combaterea stresului, într-o societate care trecea prin schimbări profunde.