Pogromul de la Iași în imagini: fotografii de arhivă desecretizate jpeg

Pogromul de la Iași în imagini: fotografii de arhivă desecretizate

­čôü Holocaust
Autor: Cezar P─âdurariu

Cercet─âtorii care studiaz─â istoria Holocaustului ├«n Rom├ónia au reu┼čit s─â adune ├«ntr-un singur loc majoritatea fotografiilor p─âstrate ├«n arhive din Statele Unite ale Americii, Rom├ónia sau Israel, care ilustreaz─â cumplitul masacru din capitala Moldovei, ├«n vara anului 1941. 

Peste 100 de fotografii ├«nfrico┼č─âtoare realizate la Ia┼či ├«n perioada 26 iunie ÔÇô 2 iulie 1941 au fost adunate din arhive ┼či expuse public pe site-ul pogromuldelaiasi.ro, un portal dedicat recuper─ârii memoriei celui mai mare masacru ├«ndreptat ├«mpotriva evreilor din istoria Rom├óniei. Munca de documentare a ├«nceput ├«n anii 2010-2011, dar muzeului virtual ├«i sunt ad─âugate periodic noi imagini.

ÔÇ×Am fost sunat recent de o doamn─â din Israel care mi-a oferit 14 fotografii realizate ├«n perioada pogromului. Vor fi ad─âugate ┼či acesteaÔÇť, a explicat Adrian Ciofl├ónc─â, cercet─âtor ┼čtiin┼úific la Institutul de Istorie ÔÇ×A.D. XenopolÔÇť Ia┼či, coordonatorul proiectului.

Una dintre cele mai negre pagini din istoria Rom├óniei constituie ├«n acela┼či timp ┼či unul dintre cel mai bine reprezentate vizual masacre din istoria celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Nu se cunoa┼čte cu precizie cine sunt autorii fotografiilor, dar exist─â indicii c─â o mare parte au fost realizate de angaja┼úi ai Serviciului Special de Informa┼úii. ├Än plus, fascina┼úi de grotesc s-au dovedit ┼či solda┼úi sau ofi┼úeri ai armatei germane.

ÔÇ×Cu siguran┼ú─â, exist─â alte zeci sau sute de fotografii realizate atunci, care fie s-au pierdut, fie n-au ie┼čit ├«nc─â la iveal─â. Avem informa┼úii c─â mul┼úi solda┼úi germani au distrus instantaneele surprinse la Ia┼či ├«n momentul intr─ârii armatei ruse ├«n Berlin, pentru a sc─âpa de dovezi incriminatoare. O parte dintre solda┼úi le-au ascuns sau le-au dat spre p─âstrare apropia┼úilor. Recent, am intrat ├«n posesia a trei cadre de pe un film foto l─âsat de un militar german, care a participat la Opera┼úiunea Barbarossa. Filmul a fost scos recent la v├ónzare pe internetÔÇť, a explicat Adrian Ciofl├ónc─â.

Gr─âmezi de cadavre pe str─âzi

image
image

Unele instantanee surprind gr─âmezi de cadavre abandonate pe str─âzi din centrul istoric, precum Cuza Vod─â, Vasile Alecsandri sau Vasile Conta. Cel mai ├«nfrico┼č─âtor episod s-a petrecut ├«n data de 29 iunie 1941, zi r─âmas─â ├«n istorie drept ÔÇ×duminica neagr─âÔÇť, ├«n curtea fostei Chesturi (n.r. ÔÇô sediu al Poli┼úiei), situat─â pe strada Vasile Alecsandri, ├«n spatele St─ârii Civile. Mii de evrei au fost executa┼úi cu mitralierele ├«n acela┼či loc unde, p├ón─â ├«n urm─â cu c├ó┼úiva ani, au func┼úionat o teras─â de var─â ┼či un bar.

Majoritatea fotografiilor provin din arhivele Serviciului Rom├ón de Informa┼úii, din trei dosare referitoare la procesul pogromului de la Ia┼či desf─â┼čurat ├«n perioada 1945-1948. Dosarele au fost predate recent Consiliului Na┼úional pentru Studierea Arhivelor Securit─â┼úii (CNSAS) ┼či, de acolo, au ajuns ├«n posesia cercet─âtorilor.

Masacru dispus de mare┼čalul Antonescu

Potrivit unui raport al Serviciului Special de Informa┼úii din iulie 1943, ├«n Pogromul de la Ia┼či au fost omor├ó┼úi 13.266 de evrei, adic─â mai mult de o treime din popula┼úia de religie mozaic─â a ora┼čului.

Masacrul a fost dispus de mare┼čalul Ion Antonescu pe data de 27 iunie, la cinci zile dup─â intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi. Antonescu l-a sunat pe Constantin Chirilovi, chestorul Poli┼úiei Ia┼či, ┼či i-a ordonat ÔÇ×s─â cure┼úe Ia┼čiul de evreiÔÇť.

La ac┼úiune au participat sute de solda┼úi ai Armatei Rom├óne, poli┼úi┼čti, gardieni publici, jandarmi ┼či solda┼úi germani, ajuta┼úi chiar de civili. Evreii au fost acuza┼úi de ac┼úiuni de subminare a siguran┼úei de stat. Autorit─â┼úile administra┼úiei locale s-au prevalat de starea de r─âzboi, au dispus perchezi┼úii ┼či scoaterea evreilor cu for┼úa din case. Cei care n-au fost executa┼úi pe loc au ajuns ├«n curtea Chesturii, unde au fost ├«mpu┼čca┼úi la intervale regulate cu rafale de mitralier─â.

Potrivit documentelor, 4.432 de evrei au supravie┼úuit primei faze a masacrului ┼či au fost ├«nghesui┼úi ├«n zilele de 30 iunie ┼či 1 iulie ├«n dou─â ÔÇ×trenuri ale mor┼úiiÔÇť. Majoritatea cadavrelor au fost jefuite ┼či ├«ngropate ├«n gropi comune, ├«n preajma g─ârilor de pe traseu.

├Än procesul pogromului de la Ia┼či (1945-1948) au fost judecate 57 de persoane. Majoritatea au primit pedepse de munc─â silnic─â ├«ntre 25 de ani sau pe via┼ú─â. Periodic, membrii comunit─â┼úii evreie┼čti, al─âturi de supravie┼úuitori ai pogromului, se ├«nt├ólnesc la Ia┼či pentru a reface ÔÇ×traseul memorieiÔÇť. Potrivit unui proiect recent, ├«n cl─âdirea fostei Chesturi a Ia┼čiului, aflat─â acum ├«n posesia Consiliului Jude┼úean Ia┼či, ar urma s─â se ├«nfiin┼úeze ├«n cur├ónd un muzeu al pogromului.

Sursa:www.adevarul.ro