Pe muchie de cuţit: bãrbieritul în secolul al 18 lea png

Pe muchie de cuţit: bãrbieritul în secolul al 18-lea

­čôü Istoria Modei
Autor: Irina Manea

ÔÇťDomnule, va spun, sunte┼úi un punga┼č dac├ú ├«mi vinde┼úi brice care nu pot radeÔÇŁ, cam a┼ča sun├ú o fraz├ú dintr-un poem satiric intitulat ÔÇťThe Cheap Razor MerchantÔÇŁ. O ├«ntreag├ú serie de caricaturi ridiculiza figura b├úrbierului nepriceput care cu ajutorul unor lame de ras tocite ÔÇśucideaÔÇÖ b├úrbile at├ótor domni respectabili ai societ├ú┼úii.

Ast├úzi milioane de b├úrba┼úi din toat├ú lumea ├«┼či ├«ncep ziua cu un b├úrbierit, av├ónd la dispozi┼úie cele mai felurite aparate de ras, de la lama de unic├ú folosin┼ú├ú p├ón├ú la sofisticatul aparat electric. Dar ce anume impulsioneaz├ú un asemenea gest? Igiena? Tabietul? Desigur, practica relev├ú o atitudine social├ú fa┼ú├ú de p├úrul facial. Secolul al 18-lea are o mentalitate neobi┼čnuit├ú ├«n aceast├ú privin┼ú├ú. Dup├ú secole ├«n care se poart├ú cu success p├úrul pe chip, brusc b├úrba┼úii ├«ncep s├ú se rad├ú, cei mai mul┼úi dintre cei ce poart├ú peruci sunt ┼či ple┼čuvi.

B├úrbieritul triumf├ú ├«n perioada iluminist├ú, fiind asociat cu rafinamentul, caracterul aristocratic sau stilul specific unui gentilom adev├úrat. Dup├ú cum noteaz├ú William Nicholson ├«n ÔÇťJournal of Natural Philosophy, Chemistry, Literature and the ArtsÔÇŁ ├«n 1802, ÔÇťcapriciul ┼či moda, sau ├«mbun├út├ú┼úirea modern├ú a igienei personale, au privat toate na┼úiile Europei de b├úrbiÔÇŁ. P├úrul facial ├«ncepe s├ú fie considerat barbar. Petru cel Mare alege s├ú dramatizeze racordarea Rusiei la modernitatea occidental├ú ordon├ónd nobililor s├ú-┼či rad├ú podoaba.

Dar era vorba ┼či despre altceva aici. La mijlocul secolului al 18-lea avansul tehnologic ├«n prelucrarea o┼úelului a condus la apari┼úia unor noi variet├ú┼úi metalice pe pia┼ú├ú, care puteau fi foarte bine adaptate celor care m├ónuiau o lam├ú. O┼úelul de creuzet avea o importan┼ú├ú aparte. Puternic ┼či durabil, ┼či totu┼či pret├óndu-se la o polizare p├ón├ú la luciu de oglinda, era un dar dumnezeiesc pentru noua genera┼úie de produc├útori. Astfel tehnologia se ├«nt├ólnea cu trupul ┼či idealurile iluministe ale bunului gust ┼či ├«ngrijirii corporale pecetluiau pielea. Se credea c├ú natura uman├ú poate progresa prin tehnologie, iar lipsa interesului pentru un aspect agreabil denota ┼či lipsa de educa┼úie. ├Än ciuda propov├úduirii beneficiilor st├úrii de s├úlb├úticie, ilumini┼čtii nu doreau de fapt cu niciun chip s├ú ├«mbr├ú┼úi┼čeze aceast├ú stare. Societatea modern├ú necesita comoditate ┼či ├«n materie de mod├ú, o peruc├ú fiind mai u┼čor de ├«ntre┼úinut dec├ót ├«ngr├úm├údirea dezordonat├ú de fire naturale. Prin urmare, ┼či p├ústrarea unui aspect curat al fe┼úei devine esen┼úial. Tradi┼úional, b├úrbieritul era doar un alt atribut al chirurgului. ├Än 1745 ├«ns├ú Compania B├úrbierilor se separ├ú oficial de cea a Chirurgilor, de┼či mul┼úi b├úrbieri continua s├ú conduc├ú procedee medicale precum extrac┼úia dentar├ú sau perfuzia. P├ón├ú la mijlocul secolului al 18-lea b├úrbieritul devine ├«ns├ú o profesie de sine-st├út├útoare.

shaving barry lyndon jpg jpeg

Produc├útorii de lame ├«ncep s├ú se adreseze nu b├úrbierului profesionist, ci b├úrbatului ├«n general. Se dezvolt├ú o literatur├ú care exploreaz├ú beneficiile utiliz├úrii lamei de b├úrbierit, care mai ├«nt├ói apare ├«n forma briciului, destul de periculos pentru o fa┼ú├ú cu cicatrici de exemplu. Una dintre primele publica┼úii apare ├«n Fran┼úa ├«n 1770, semnat├ú de maestrul cu┼úitar Jean-Jaques Perret:ÔÇťDespre pogonotomie sau arta b├úrbierituluiÔÇŁ. C├úr┼úi tematice populare ├«n Marea Britanie ├«nt├ólnim la mai sus-men┼úionatul William Nicholson ┼či la Benjamin Kinsbury, cu al s├úu ÔÇťA Treatise on RazorsÔÇŁ, publicat ├«n 1797, care consider├ú de importan┼ú├ú vital├ú ca ÔÇťgreutatea, forma ┼či temperamentul unei lame, modul de a o prezerva ┼či utilizaÔÇŁ s├ú fie luate ├«n seam├ú.

Tehnologie si moda

B├úrbieritul presupune ┼či existen┼úa unei game de produse auxiliare. ├Än 1772, Charles Woodcok face publicitate unei creme de ras care promite o piele catifelat├ú ┼či parfumat├ú. ┼×i totu┼či, totul depinde de ascu┼úimea lamei. ├Än 1770 un parfumier de pe Fleet Street din Londra ├«┼či laud├ú pr├úv├úlia care ofer├ú s├úpunuri, pomade ┼či unguente, dar ┼či lame de ras, lame care c├ó┼úiva ani mai t├órziu devin capul afi┼čelor publicitare. Produc├útorul de brice care se folosea de noul tip de o┼úel era de multe ori un fost cu┼úitar. Existau familii specializate ├«n lucrul cu cu┼úite ┼či lame, ca de pild├ú familia Savigny, probabil cu ascenden┼ú├ú hughenot├ú. Paul Savigny ├«┼či punea la dispozi┼úie talentul de f├úuritor de lame, foarfeci, r├úngi ┼či alte produse similare. 70 de ani mai t├órziu Horatio Savigny produce lame din o┼úel turnat de foarte bun├ú calitate. William Riccard ┼či John Palmer scot la v├ónzare o gam├ú variat├ú de cu┼úit├úrie din propriile lor manufacturi. Din cauza faptului c├ú manufacturierii c├úutau calit├ú┼úi foarte precise ale materialului ├«ntrebuin┼úat, au contribuit considerabil la impulsionarea tehnologic├ú.

Artizanii experimenteaz├ú cu noi aliaje, de exemplu ÔÇťpinchbeckÔÇŁ, aliaj de cupru ┼či zinc inventat de ceasornicarul londonez Christopher Pinchbeck, are aparen┼úa ┼či puterea de atrac┼úie a aurului, dar pre┼úul mult mai redus. ├Än aceea┼či not├ú, c├ónd Thomas Boulsover tope┼čte argint pe o baz├ú de cupru, creeaz├ú metalul Sheffield ┼či tehnica plac├úrii cu argint. Produc├útorii de lame se adapteaz├ú ┼či ei noului mediu metalurgic. Un comerciant din Londra care import├ú fier ├«n bare de la coloniile nord-americane prin 1760 le trimite spre prelucrare domnului Savigny, care le transform├ú ├«n brice de calitate, public├ónd chiar un eseu pe aceast├ú tem├ú:ÔÇťAn Essay on the Mystery of Tempering SteelÔÇŁ. O genera┼úie mai t├órziu, James Stodart conduce experimente pe aliaje la Institutul Regal, al├úturi de Michael Faraday. Lamele lui Stodart sunt c├úlite la termometru, nu la ochi, la fel ca ┼či cele ale lui William Riccard, care produce ┼či el brice din metal de ├«nalt├ú puritate. Departe de a se ├«ncadra ├«n corvoadele zilnice, b├úrbieritul intr├ú ├«n vizorul oamenilor de ┼čtiin┼ú├ú ┼či filosofilor, un produc├útor din Ludgate Street afirm├ónd sus ┼či tare c├ú ├«┼či fabric├ú lamele conform principiilor filosofice.

Totu┼či, eficacitatea cresc├ónd├ú a lamelor nu poate concura cu schimb├úrile ├«n mod├ú. ├Än secolele al 18-lea ┼či al 19-lea barba este rezervat├ú categoriilor sociale marginale. Un chip curat indic├ú de obicei prezen┼úa unui gentilom stilat, iar barb├ú poart├ú bun├úoar├ú un ascet, un individ care a renun┼úat la pl├úcerile lume┼čti. Un om neb├úrbierit trece drept un excentric sau mai r├úu. Dup├ú r├úzboaiele napoleoniene ├«ns├ú, c├ónd apar pe scen├ú noi modele de masculinitate, ├«ncep s├ú se poarte perciunii, iar din 1850 barba redevine simbolul masculinit├ú┼úii ┼či autorit├ú┼úii patriarhale. Elegan┼úa specific├ú secolului trecut nu mai este la mod├ú.