Operații medicale complexe efectuate pe cutia craniană, pe teritoriul României, în urmă cu mii de ani

Mai multe cranii aflate în mormintele străvechi cercetate pe teritoriul României i-au uimit pe arheologi. Aveau rămășițele unor trepanații - operații medicale complexe efectuate pe cutia craniană.

Mai multe cranii, unele vechi de peste trei milenii, descoperite pe teritoriul României, arată că vracii din cele mai vechi timpuri practicau operații medicale complicate, cum sunt trepanațiile, intervențiile necesare îndepărtării unor corpuri străine înfipte în cutia craniană.

„Asemenea intervenţii se executau cu un cuţit de silex, iar, mai târziu, odată cu folosirea uneltelor de metal, operaţia era făcută cu un instrument de metal. Trepanaţiile nu depăşeau, după câte se pare, dura mater, astfel că putem vorbi doar de o chirurgie craniană sau cum o numesc unii autori, o ”pseudochirurgie celebrală”. Era nevoie de o îndemânare deosebită pentru a executa astfel de intervenţii”, menţiona arheologul Ion Horaţiu Crişan (1928 - 1994), în volumul „Medicina în Dacia, de la începuturi până la cucerirea romană” (Editura Dacica, 2007)

Trepanarea avea rolul înlăturării unor aşchii rezultate dintr-un traumatism cranian care poate provoca paralizii, cefaleee, convulsii, tulburări psihice. Unii cercetători sunt, însă, de părere că trepanațiile efectuate în perioada antică pot fi legate de anumite practici magice, fără a avea și un rol terapeutic.

„Ei văd în trepanații un orificiu practicat de vrăjitorii din preistorie cu scopul de a da posibilitatea spiritului rău care produce boala să iasă. Or, s-a observat în foarte multe cazuri că trepanațiile străvechi și vechi au fost făcute în cazul unui traumatism cranian, în urma căruia așchii osoase au pătruns în substanța cerebrală, deci trepanația se făcea cu scopul îndepărtării acestor schije. Operația era singura cale terapeutică indicată”, arăta Ion Horațiu Crișan.

Pe teritoriul României, urmele de trepanaţii observate de arheologi pe craniile descoperite aparţin epocii preistorice, perioadei de sfârşit a neoliticului şi începutul epocii bronzului şi sunt numeroase, afirma istoricul Ion Horațiu Crișan. Cele mai multe cranii cercetate prezentau găuri de forme ovale sau circulare, de trei – patru centimetri.