O oper─â de art─â din comorile arhivistice ale Arhivelor Na╚Ťionale ale Rom├óniei! jpeg

O oper─â de art─â din comorile arhivistice ale Arhivelor Na╚Ťionale ale Rom├óniei!

­čôü Patrimoniu
Autor: Redac╚Ťia

Arhivele Na╚Ťionale ale Rom├óniei au publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei imagini ╚Öi informa╚Ťii inedite despre A╚Öez─âm├óntul M├ón─âstirii Antim din Bucure╚Öti, ÔÇ×un document ╚Öi oper─â de art─âÔÇŁ deosebit─â. 

La 16 martie 1705, Antim Ivireanul era ales episcop al R├ómnicului, pentru ca 3 ani mai t├órziu s─â devin─â Mitropolit al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti. Eruditul om de cultur─â s-a n─âscut ├«n Georgia, ├«n jurul anului 1650, iar via╚Ťa sa s-a schimbat definitiv c├ónd, copil fiind, a fost luat ├«n robie. A ajuns la Constantinopol, unde ulterior a fost eliberat ╚Öi unde a ├«nv─â╚Ťat limbile greac─â, arab─â ╚Öi turc─â. Tot aici a devenit c─âlug─ârul Antim ╚Öi a deprins caligrafia, pictura, broderia, precum ╚Öi abilitatea de a sculpta ├«n lemn. 

├Än ╚Üara Rom├óneasc─â, la Curtea lui Constantin Br├óncoveanu, a ajuns probabil ├«n anul 1691 ╚Öi va studia aici limbile rom├ón─â ╚Öi slavon─â, ajung├ónd destul de repede la o bun─â cunoa╚Ötere a acestora, ceea ce ├«i va permite s─â reorganizeze tipografia din Bucure╚Öti, denumit─â ├«n timpul acela Tipografia Domneasc─â, ╚Öi s─â ridice arta tiparului la perfec╚Ťiune, a╚Öa cum m─ârturisea florentinul Anton Maria del Chiaro, secretarul domnitorului.

├Än anii care au urmat a tip─ârit la Bucure╚Öti, apoi la M├ón─âstirea Snagov ╚Öi la M├ón─âstirea Govora peste 63 de tip─ârituri, lucrate, coordonate sau patronate de el ├«nsu╚Öi, fiind considerat unul din cei mai importan╚Ťi tipografi ai culturii medievale rom├óne╚Öti. Autor al cunoscutelor Didahii, o colec╚Ťie de predici folosite la marile s─ârb─âtori religioase, Antim Ivireanul a avut ╚Öi un rol ├«nsemnat ├«n introducerea complet─â a limbii rom├óne ├«n slujbele religioase.

Una din realizările sale remarcabile rămâne Mânăstirea Antim, monument arhitectural în stilul brâncovenesc specific începutului secolului al XVIII-lea, care aduce în prezent o mărturie spirituală a orașului București, așa cum era el acum 300 de ani.

Dup─â cum ctitorul ├«nsu╚Öi afirma, ├«n ziua de 5 februarie 1713 a avut o viziune ├«n care i se ar─âta locul ├«n care va ridica m─ân─âstirea, a╚Öa ├«nc├ót M├ón─âstirea Antim, purt├ónd hramul Tuturor Sfin╚Ťilor, a fost zidit─â dup─â planurile lui Antim Ivireanul pe locul unei vechi biserici de lemn cu hramul Sf├óntul Nicolae. Pentru ridicarea din temelie a M├ón─âstirii, Mitropolitul ╚Öi-a folosit ├«ntreaga sa avere ╚Öi, pentru a se asigura c─â veniturile acesteia vor fi gestionate ├«n conformitate cu dorin╚Ťele sale, a redactat un ÔÇ×A╚Öez─âm├óntÔÇŁ cu valoare testamentar─â, potrivit c─âruia ctitoria sa ÔÇ×s─â fie slobod─â, singur─â ei ┼či legiutoare, singur─â st─âp├ónitoare ┼či nim─ânui supus─â, f─âr─â numai lui Dumnezeu ┼či Tuturor Sfin┼úilor, c─ârora am ┼či ├«nchinat-o. S─â nu fie subt st─âp├ónire patrier┼čeasc─â, nici subt vreo vrednicie domneasc─â, nici subt st─âp├ónirea arhiereului ┼ú─ârii, nici vreunui boiaru, nici vreunei m─ân─âstiri veri mari, veri mic─â, ci numai numele cel canonicesc al preasfin┼úitului mitropolit s─â se pomeneasc─â ├«ntru ea, dup─â r├ónduiala cea bisericeasc─âÔÇŁ. (A╚Öez─âm├óntul M─ân─âstirii Antim, ANR, SANIC, Colec╚Ťia Suluri, 13)

ar2 jpg jpeg

Foto: 1715 (7223), iulie 20, Bucure╚Öti. Hrisov arhieresc (A╚Öez─âm├óntul M├ón─âstirii Antim) prin care Antim Ivireanul, mitropolitul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, stabile╚Öte regulile dup─â care urmeaz─â s─â se conduc─â M├ón─âstirea Antim, ctitoria sa din Bucure╚Öti: veniturile M├ón─âstirii trebuiau s─â finan╚Ťeze o tipografie rom├óneasc─â ╚Öi una greceasc─â, s─â hr─âneasc─â 3 copii care doreau s─â frecventeze ╚Öcoala, s─â fac─â milostenii s─âracilor etc. (ANR, SANIC, Colec╚Ťia Suluri, 13)

├Än textul documentului, p─âstrat la Arhivele Na╚Ťionale ╚Öi pe care vi-l oferim ast─âzi ├«n format digital, sunt men╚Ťionate alte c├óteva dintre dorin╚Ťele ctitorului, idei din care reiese mai ales credin╚Ťa sa ├«n evolu╚Ťia prin cultur─â. ╚śi, cum tiparul ├«nsemna cultur─â, el asigur─â continuitatea muncii sale tipografice ╚Öi a artei tiparului hot─âr├ónd ca ├«n M├ón─âstire s─â nu se piard─â nicic├ónd arta tiparului, ci s─â se ├«nve┼úe acest me┼čte┼čug de c─âtre c─âlug─âri, care de vor t─âinui aceast─â art─â ┼či nu-┼či vor ┼úine pe l├óng─â ei ucenici, s─â cad─â sub blestem. O alt─â dispozi╚Ťie redactat─â ├«n document, reflect├ónd interesul s─âu pentru educa╚Ťia copiilor proveni╚Ťi din medii familiale nevoia╚Öe, este aceea ca unul dintre preo┼úii de mir s─â se ocupe de instruirea ┼či de sus┼úinerea la ├«nv─â┼ú─âtur─â, pe l├óng─â M├ón─âstire, a unui num─âr de trei copii s─âraci, timp de patru ani, pentru a ├«nv─â┼úa ├«n primul r├ónd a vorbi ┼či a scrie slavone┼čte ┼či rom├óne┼čte, fiindu-le acoperite cheltuielile de cas─â, mas─â, haine ┼či c─âr┼úi.

Printre reglement─ârile impuse de Antim Ivireanul pentru func╚Ťionarea M├ón─âstirii Antim se num─âr─â ╚Öi cea privind dreptul de ├«mprumut al c─âr┼úilor din biblioteca acesteia, care vor fi contabilizate ├«n ÔÇ×catastihul bisericiiÔÇŁ, ceea ce transform─â loca╚Öul ├«n prima bibliotec─â public─â din ┼óara Rom├óneasc─â, av├ónd ├«n vedere c─â trebuiau respectate formalit─â╚Ťi specifice pentru ├«mprumutul c─âr╚Ťilor.

Printre dispozi╚Ťiile prezente ├«n document se num─âr─â ╚Öi milosteniile pe care a╚Öez─âm├óntul m├ón─âstiresc trebuia s─â le fac─â pentru s─âraci. Se porunce┼čte preo┼úilor s─â ├«i ├«nmorm├ónteze gratuit pe s─âracii f─âr─â ad─âpost ┼či s─â li se fac─â pomenirile dup─â lege, urm├ónd ca tot din veniturile M├ón─âstirii s─â fie ├«mbr─âca╚Ťi s─âracii, copii ┼či b─âtr├ónii, iar str─âinilor li se asigur─â g─âzduire timp de trei zile. Chiar ┼či bolnavii, indiferent de originea lor, sunt ├«n aten┼úia lui Antim Ivireanul, egumenul ┼či c─âlug─ârii fiind datori s─â-i cerceteze, ÔÇ×altfel vor avea os├ónd─â de nu-i vor cercetaÔÇŁ.

Dincolo de con╚Ťinutul documentului ce exprim─â viziunea Mitropolitului Antim Ivireanul ╚Öi rolul pe care acesta ├«l confer─â crea╚Ťiei sale, M├ón─âstirea Tuturor Sfin╚Ťilor, ├«n cadrul larg al societ─â╚Ťii bucure╚Ötene, aten╚Ťia cititorului se va putea opri asupra ornamentelor spectaculoase, asupra chenarelor ╚Öi ini╚Ťialelor ornate ├«n chinovar (lichid de culoare ro╚Öie), ├«n lichid de aur, argint ╚Öi ├«n diverse culori, asupra frontispiciilor cu desene ce redau scene religioase, figuri de sfin╚Ťi, realizate cu mult sim╚Ť artistic.

├Än frontispiciu, ├«ntr-un medalion sus╚Ťinut de dou─â sirene este imaginea M├ón─âstirii, ├«nso╚Ťit─â de chipul lui Isus Christos ╚Öi de doi ├«ngeri. Pe marginea medalionului central, ├«n 8 medalioane mai mici sunt scrise literele numelui Mitropolitului: ANTHIMOS, ├«nso╚Ťite fiecare de imaginea c├óte unei viet─â╚Ťi al c─ârei nume ├«n limba greac─â ├«ncepe cu litera respectiv─â: A de o acvil─â (Aetos); N de un liliac (Nyxterida), TH de un animal s─âlbatic, fiar─â (Thyro); ├Ć de un ╚Öoim (├Ćerokotroyo); M de o albin─â (Melissa); O de o viper─â (Ohia); S de un melc (Salingari).

Documentul este scris pe pergament, ├«n limba rom├ón─â, cu caractere chirilice, iar rafinamentul detaliilor de natur─â estetic─â ilustreaz─â existen╚Ťa unei adev─ârate ╚Öcoli de miniaturistic─â rom├óneasc─â.