O ctitorie a lui Ştefan cel Mare, aflată în ruină, reabilitată cu fonduri europene
Aşezământul din judeţul Neamţ, care dăinuie de peste cinci secole, a fost reabilitat cu fonduri europene, un proiect în valoare de 5 milioane de euro fiind terminat la sfârşitul anului trecut.
Restaurarea a presupus consolidarea şi protejarea a cinci clădiri monument istoric ce fac parte din ansamblul locaşului: Biserica Naşterea Maicii Domnului, Casa Domnească, Turnul Clopotniţă, Turnul de Pază şi Zidul de Incintă. Fiind vorba de un monument şi pentru că trebuiau respectate cerinţe stricte, lucrările au durat șase ani.
A fost consolidată structura de rezistenţă a bisericii, restaurate faţadele exterioare, acoperişul şi parţial pictura interioară, fiind puse în valoare decoraţiunile originale din perioada când a fost zidită mănăstirea. Totodată, a fost realizat şi un sistem de drenuri în jurul construcţiei bisericii, pentru îndepărtarea infiltraţiilor de apă la nivelul fundaţiilor.
De-a lungul vremii, mănăstirea a cunoscut perioade faste, dar şi nedorite. A fost avariată grav de incendii, viaţa monahală a fost întreruptă, iar pecetea timpului şi-a pus amprenta pe tot ceea ce însemna ansamblul. Odată ce proiectul de restaurare a fost finalizat, intenţia este ca locaşul să fie repus în circuitul turistic, urmând a fi aduse aici moaştele Sfântului Chiriac.
„Cu ajutorul lui Dumnezeu, s-au finalizat lucrările de restaurare de la ansamblului arhitectural al Mănăstirii Tazlău şi sperăm că atât comunitatea, cât şi pelerinii din ţară şi din străinătate să perceapă şi să aprecieze lucrările care au fost efectuate. (...) După resfinţire, locaşul va fi pus în circuitul turistic şi îşi va relua activitatea liturgică“, a declarat, pentru „Doxologia.ro“, Ionuţ Bursuc, managerul proiectului.
„Oază de spiritualitate duhovnicească“
Proiectul de restaurare şi valorificare turistică şi culturală a Mănăstirii Tazlău s-a derulat în perioada 07 noiembrie 2017 şi 31 decembrie 2023. Stareţul Iosif Chiriac spune despre monumentul istoric că este o oază de spiritualitate duhovnicească: „Să rânduiască Bunul Dumnezeu şi Maica Domnului ca el, odată deschis, să crească şi numărul de vieţuitori monahali, dar şi cel de pelerini şi de turişti“.
Dacă biserica aşezământului, înainte de restaurare, arăta oarecum bine doar privirii turiştilor sau credincioşilor, nu unui specialist, într-o situaţie diametral opusă era Casa Domnească, distrusă de un puternic incendiu, în a doua jumătate a secolului XIX, nemaifiind reabilitată. Au fost refăcute zonele ruinate şi au fost amenajate spaţii expoziţionale, unde sunt expuse descoperiri arheologice.
Biserica Mănăstirii Tazlău, cu hramul Naşterea Maicii Domnului, a fost ctitorită de Ştefan cel Mare în 1497, pe locul uneia de lemn din timpul domnitorului Alexandru cel Bun. Aşezământul monahal apare menţionat pentru prima dată într-un document din 30 octombrie 1458, când Vodă Ştefan, la rugămintea unui egumen, Eustaţie, întăreşte hotarele braniştei locaşului de cult.
Actuala biserică a mănăstirii, care-i situată la 35 de kilometri de oraşul Piatra Neamţ, a fost edificată între anii 1496 şi 1497. În 1879, se întrerupe viaţa monahală ca urmare a unui incendiu, aşezământul fiind refăcut în 1894, dar biserica va deveni parohie a satului. Lucrări la clopotniţă, afectată şi ea grav de incendiu, au fost efectuate în 1902. Din 1990, biserica devine din nou mănăstire, fiind readusă la rolul iniţial.
Sursa: adevarul.ro
