O carte despre deportarea romilor, lansată la Institutul "Elie Wiesel"
Holocaustul romilor şi povestea lui adevărată. Deportarea romilor în Transnistria:mărturii, studii, documente -prima carte document despre tragicele evenimente din istoria României, scrisă de Adrian Nicolae Furtună, a fost lansată, luni, la sediul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", anunță Agerpres.
Evenimentul a fost organizat în contextul zilei de 27 ianuarie, Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului, în colaborare cu Centrul de Cercetări Culturale şi Sociale "Romane Rodimata". Directorul general al Institutului "Elie Wiesel", dr. Alexandru Florian, a afirmat că deportarea romilor în Transnistria, la care face referire volumul, s-a realizat din ordinul mareşalului Ion Antonescu, în coordonarea Ministerului de Interne.
El a salutat gestul de solidaritate al presei cu aceia care au suferit doar din cauză că au fost de altă etnie.
Viorel Achim, cercetător la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", un declarat împătimit al studierii istoriei romilor europeni în secolul XX, consideră că îmbogăţirea celei de-a doua ediţii cu traducerea în limba engleză şi a unui bogat aparat fotografic este benefică.
Achim a remarcat valoarea de restituire istorică a cărţii, care derivă din interviurile şi studiile cuprinse în paginile acesteia, afirmând că în prima parte a volumului sunt incluse interviuri luate în anii '90 supravieţuitorilor romi, cărora le corespund documente care se regăsesc în partea a doua a lucrării.
De asemenea, cercetătorul a afirmat că un alt mit, acela că Regina Maria, moartă de câţiva ani, ar fi vizitat lagărele din Transnistria, este fals.
Adrian Furtună a declarat că lucrarea, "un fel de restituire a memoriei romilor" şi "nu neapărat una istorică", este "mai degrabă un studiu cultural", care vorbeşte despre "reprezentarea socială a fenomenului deportării romilor în Transnistria" şi "îşi îndreaptă atenţia spre tinerii romi".
Paulina Vasile, o argintăreasă de etnie romă în vârstă de 78 de ani din Bucureşti, supravieţuitoare a Holocaustului Romilor, a rememorat clipe din acei ani tragici.
"Aveam 11 ani. Era toamnă, intram în iarnă. Ne-au băgat în vagoane, ne-a închis, ne-a pus lacătul, ca pe vite. Şi ne-au dus într-un grajd, unde erau mii de romi acolo. Tata a venit după noi", a spus bătrâna, care şi-a amintit pâinile negre, rotunde, şi conservele pe care nu le puteau deschide, împărţite de autorităţi romilor.
Ea a spus că în Transnistria au murit mulţi din familie, romii fiind folosiţi la muncile câmpului, în schimbul căreia unii primeau "tainul"-"o cană de lapte covăsit", cei mai mulţi hrănindu-se cu rădăcini. Ea a dezvăluit faptul că s-a ajuns chiar la fenomene de canibalism, cadavrul unei femei înhumată ziua fiind dezgropat, în timpul nopţii, şi mâncat de romii înfometaţi.
"Ruşii era mai buni. Tata era prieten cu ei, ştia ruseşte. Ne aducea de mâncare", a spus Paulina Vasile, precizând că "nemţii era mai periculoşi".
Reunind 28 de mărturii ale romilor, lucrarea atrage atenţia asupra unui aspect mai puţin discutat, modul în care supravieţuitorii romi şi urmaşii acestora îşi amintesc evenimentul.
De asemenea, cartea este prima care documentează "mitul Bărcilor de carton", respectiv faptul că inclusiv supravieţuitori ai Holocaustului care trăiesc din amintiri ale aceste tragedii au transmis mitul potrivit căruia "Antonescu i-ar fi pus în bărci de carton şi i-ar fi lăsat să plutească în derivă".
Un proiect editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, cartea, aflată la a doua ediţie, este tradusă acum în engleză şi romani.
Potrivit Raportului Comisiei "Elie Wiesel", în urma deportării în Transnistria a 25.000 de romi din România, din cauza condiţiilor de locuit, a tifosului exantematic şi a lipsei alimentelor au decedat 11.000 de persoane.
Ziua Holocaustului în România a fost marcată pentru prima oară în anul 2004, la 9 octombrie, fiind instituită printr-o hotărâre de guvern (HG nr. 672/5 mai 2004).
La 27 ianuarie este marcată Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului, în urma rezoluţiei adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite.
Sursa:AGERPRES/(AS-autor:Daniel Popescu, editor:Florin Marin)
