Diadema hunică de la Gherăseni

Muzeul Județean Buzău reconsideră împrumutarea diademei de la Gherăseni unei expoziții în Ungaria

📁 Muzeele României
Autor: Redacția
🗓️ 30 ianuarie 2025

Muzeul Județean Buzău reconsideră împrumutarea diademei de la Gherăseni, descoperită în mormântul „Prințesei” cu craniul alungit, pentru expoziția „Attila the Hun”, care ar urma să se desfășoare la sfârșitul anului în Ungaria.

Diadema descoperită la Gherăseni, piesă aflată într-un mormânt ce ar fi aparținut unei prințese care o purta pe cap, se regăsește în patrimoniul Muzeului Județean Buzău și este obiect aflat în categoria tezaur național. A fost subiectul multor studii și expoziții pe plan intern și internațional și ar urma să se regăsească în expoziția „Attila the Hun”.

„În Ungaria a fost o solicitare pentru o expoziție foarte interesantă ca tematică, 'Attila the Hun', expoziție care reunea obiecte de interes arheologic, artefacte descoperite și pe teritoriul României, în legătură cu prezența hunilor aici, dar și obiecte de artă, tablouri care zugrăveau aspecte din perioadă sau portrete realizate. Muzeul Județean Buzău are foarte multe piese care să înfățișeze perioada secolelor IV-V, piese care au fost descoperite pe teritoriul județului nostru la Gherăseni, la Grindu”, a declarat pentru Agerpres directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.

Conducerea instituției de cultură va reconsidera împrumutul piesei la expoziție și va urma să poarte discuții cu organizatorii referitor la măsurile de securitate, până la o decizie finală.

Diadema de la Gherăseni este un exemplu spectaculos al nivelului la care ajunsese meșteșugul orfevrăriei în prima jumătate a secolului al V-lea. Realizată dintr-un miez de bronz acoperit cu o foiță subțire de aur decorată cu pietre semiprețioase (almandine) de diverse forme prin tehnica à cabochon, piesa de podoabă este una tipică pentru așa-numitul stil policrom.

Deși de dimensiuni relativ reduse (19,5 x 4,5 cm), ceea ce atrage atenția privitorului este modul în care a fost ornamentată suprafața vizibilă a piesei. Decorată cu 143 de almandine cu forme diferite (dreptunghiulare, triunghiulare, alungite), dispuse în patru șiruri paralele și fixate în casete proprii, avea partea centrală marcată prin prezența unei almandine convexe de dimensiuni mai mari, de formă rotundă, și dedesubtul ei un grupaj de patru pietre triunghiulare dispuse în jurul uneia rombice. Marginile diademei erau marcate prin două, respectiv trei șiruri perlate, lucrate prin presare de pe revers. În cele patru colțuri și la mijlocul laturii de sus se aflau cinci orificii, care, probabil, au folosit la prinderea piesei pe un capișon.

Cercetarea arheologică a identificat podoabele de acest tip ca fiind în strânsă legătură cu mediul nomad hunic, alte circa 25 de diademe asemănătoare cu cea de la Gherăseni fiind găsite în complexe funerare răspândite pe un real geografic întins între Kazakhstanul de astăzi și Europa Centrală.

Craniul de la Gherăseni

Alături de frumoasa podoabă a capului, ceea ce individualizează mormântul în contextul descoperirilor epocii hunice de pe teritoriul județului Buzău este și puternica deformare artificială a craniului defunctei. Relatările izvoarelor vremii, confirmate și de descoperirile arheologice, susțin faptul că în rândul populației hunice deformarea artificială a craniului la femei era considerat un semn de frumusețe și distincție, fiind practicat mai ales în cadrul famiilor de rang înalt. La forma alungită a craniului se ajungea după un proces care începea din copilărie și care consta din aplicarea constantă a unor bandaje strâns legate, obiceiul acesta fiind cunoscut mai întâi la populațiile sarmatice și preluat ulterior de către huni.

Mai multe pentru tine...