Mușătești, satul care avea un Ateneu Central Rural în urmă cu aproape 150 de ani
În comuna Mușătești din Argeș, la mai puțin de 30 de kilometri de Pitești, se găsește un inedit muzeu al satului deschis de câteva decenii. Acesta onorează trecutului așezării, unde învățații au creat la 1879 un Ateneu Central Rural.
Muzeul evocă, prin exponate și documente unice, momente importante din viața așezării și din activitatea tribunului țăranilor din Mușătești, Constantin Dobrescu-Argeș, născut în zona Mușățeștiului la 28 iunie 1856.
În cadrul muzeului pot fi văzute printre altele tipuri vechi de vase, precum fiertura, oala cu barieră, codana (oala mare de untură), precum și piese de port popular tradițional vechi de peste 140 de ani.
În anul 1879, din inițiativa învățătorului Constantin Dobrescu-Argeș s-a înființat un așezământ cultural sătesc intitulat „Ateneul Central Rural’“. La el aveau acces, cu prioritate, țăranii trecuți de vârsta școlară. Ateneul avea un statut propriu de funcționare. În cadrul lui funcționau câteva secții și anume: Cor și jocuri populare, Biblioteca publică, Teatru țărănesc, Muzeu etnografic, Banca populară și o revistă prin care să se ilustreze bogata activitate a Ateneului.
În anul 1954 -1956, prin contribuția și sprijinul locuitorilor din Mușătești, s-a construit actualul local al Căminului Cultural ce va primi ulterior numele lui Constantin Dobrescu-Argeș.
Printre exponatele valoroase ce își găsesc locul în muzeu se numără colecții cu publicațiile pe care le-a editat Constantin Dobrescu-Argeș: „Țăranul” (1881-1884), „Gazeta poporului (1890-1891), „Gazeta țăranilor’’(1892-1930), „Hazul satelor’’.
„Printre exponatele muzeului se află o masă mică de tipografie, cu casete în care erau păstrate literele de plumb pe care le foloseau culegătorii în tipografia sătească din localitate. Muzeul are și secție de etnocultură, unde sunt prezentate costume populare din zona Mușăteștiului, unelte cu care se gospodăreau țăranii, oale foarte vechi, un imens teasc de extragerea uleiului. Oamenii din Mușătești se ocupau cu creșterea animalelor și munceau pămîntul. Se mai ocupau și cu țesutul. Avem piesele de război unde se țeseau plocadele, așternuturile, prosoapele. O piesă de rezistență în secția de etnocultură o reprezintă cartea veche de peste 150 în care sunt prezentate modelele de ii din zona Mușăteștiului”, a precizat pentru „Adevărul” Gabriela Șendroiu, coordonatoarea Muzeului Satului Mușătești.
Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro
