Tony Blair, pre╚Öedintele SUA, Bill Clinton, pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Jacques Chirac, ╚Öi pre╚Öedintele Federa╚Ťiei Ruse, Boris El╚Ť├«n (copyright Getty Images)

Moscova versus NATO, de la Stalin la Medvedev ┼či Putin

­čôü Istorie recent─â
Autor: Alexandru Purcăruș

La 21 februarie 2022, ├«n discursul prin care anun╚Ťa c─â a semnat decretele de recunoa╚Ötere a independen╚Ťei ÔÇ×republicilor populareÔÇŁ Done╚Ťk ╚Öi Lugansk, pre┼čedintele Vladimir Putin a dezv─âluit ÔÇô ├«n premier─â ÔÇô c─â, ├«n anul 2000, i-a vorbit omologului s─âu american despre admiterea Federa╚Ťiei Ruse ├«n NATO. Era atunci aceasta o alian╚Ť─â benefic─â? 

Iat─â ce a afirmat Putin: ÔÇ×Mai mult, voi spune ceva ce nu am spus niciodat─â public, voi spune acum pentru prima dat─â. C├ónd pre╚Öedintele american ├«n exerci╚Ťiu Bill Clinton a vizitat Moscova, ├«n 2000, l-am ├«ntrebat ce ar sim╚Ťi SUA cu privire la admiterea Rusiei ├«n NATO. Nu voi dezv─âlui toate detaliile acelei conversa╚Ťii, dar reac╚Ťia la ├«ntrebarea mea a fost, hai s─â zicem, destul de rezervat─â, iar adev─ârata atitudine a americanilor fa╚Ť─â de aceast─â posibilitate poate fi perceput─â, de fapt, din ac╚Ťiunile lor ulterioare fa╚Ť─â de ╚Ťara noastr─â. M─â refer la sprijinul deschis pentru terori╚Öti din Caucazul de Nord, nerespectarea cerin╚Ťelor ╚Öi preocup─ârilor noastre de securitate, extinderea continu─â a NATO, retragerea din Tratatul ABM ╚Öi a╚Öa mai departe. Se ridic─â ├«ntrebarea: de ce? Despre ce e vorba aici, care este scopul? Bun, nu vrei s─â ne vezi drept prieteni sau alia╚Ťi, dar de ce s─â ne transformi ├«n du╚Ömani?ÔÇŁ

Poate p─ârea surprinz─âtor, dar gestul lui Putin nu este singular, ci se ├«nscrie ├«ntr-o lung─â serie de tentative similare. De fapt, de la constituirea NATO, la 4 aprilie 1949, Moscova, fie ea capitala Uniunii Sovietice sau a Federa╚Ťiei Ruse, a urm─ârit constant fie desfiin╚Ťarea Alian╚Ťei (sau m─âcar minarea ei prin crearea de bre┼če ├«ntre alia╚Ťi), fie transformarea ei ├«ntr-o organiza╚Ťie de securitate lipsit─â de con╚Ťinut. Dar care a fost evolu╚Ťia rela╚Ťiilor dintre Moscova ┼či Alian╚Ťa Nord-Atlantic─â?

ÔÇ×Ap─ârare colectiv─âÔÇŁ sau ÔÇ×securitate colectiv─âÔÇŁ? 

├Änainte de orice, consider─âm necesar ┼či util s─â clarific─âm distinc╚Ťia dintre sintagmele organiza╚Ťie de ap─ârare colectiv─â ┼či organiza╚Ťie de securitate colectiv─â, care vor fi folosite ├«n r├óndurile de mai jos. Lapidar exprimat, o organiza╚Ťie de ap─ârare colectiv─â este o alian╚Ť─â militar─â. Ap─ârarea colectiv─â angajeaz─â na╚Ťiunile legate printr-un tratat s─â vin─â ├«n ajutorul statului care este amenin╚Ťat sau victim─â a unui atac militar. Prin urmare, un atac venit din partea unui ter╚Ť ├«mpotriva unui stat este considerat un atac asupra tuturor (orientare c─âtre exteriorul sistemului). Conceptul se aplic─â Alian╚Ťei Nord-Atlantice ÔÇô este practic enun╚Ťat ├«n articolul 5 al Tratatului de la Washington, care a instituit NATO (ÔÇ×principiul unul pentru to╚Ťi, to╚Ťi pentru unulÔÇŁ, sau ÔÇ×principiul muschetarilorÔÇŁ). Ap─ârarea colectiv─â se bazeaz─â pe principiile realismului politic. 

O organiza╚Ťie de securitate colectiv─â este o ÔÇ×structur─â interna╚Ťional─â cu scopul de a elimina pericolul de r─âzboi prin mijloace politice, ├«n primul r├ónd prin negocieri. ├Äntre membri nu exist─â angajamente ferme de ap─ârare colectiv─â, ca ├«n cazul alian╚ŤelorÔÇŁ. Defuncta Lig─â a Na╚Ťiunilor a fost o organiza╚Ťie de acest tip. OSCE ┼či ONU, ├«n zilele noastre, sunt, de asemenea, organiza╚Ťii de securitate colectiv─â. Securitatea colectiv─â este menit─â s─â asigure rela╚Ťii pa┼čnice ├«ntre statele membre (orientare c─âtre interiorul sistemului), nu s─â le apere de o agresiune. Securitatea colectiv─â se bazeaz─â pe principiile idealismului politic. 

Pentru o c├ót mai exact─â ┼či complet─â precizare a diferen╚Ťei dintre cele dou─â concepte, red─âm ┼či formularea lui Henry Kissinger: ÔÇ×O alian╚Ť─â ia na┼čtere atunci c├ónd un grup de na╚Ťiuni hot─âr─â┼čte s─â apere un teritoriu sau o cauz─â anume, tras├ónd o linie de demarca╚Ťie a c─ârei violare constituie un casus belli. ├Än schimb, un sistem de securitate colectiv─â nu define┼čte nici teritoriul care trebuie ap─ârat, nici mijloacele sau aparatura care urmeaz─â a fi folosite; este ├«n mod esen╚Ťial un concept juridic. NATO este o alian╚Ť─â; Na╚Ťiunile Unite reprezint─â un sistem de securitate colectiv─â. [ÔÇŽ] De┼či termenii ┬źalian╚Ť─â┬╗ ┼či ┬źsecuritate colectiv─â┬╗ sunt folosi╚Ťi adesea unul ├«n locul celuilalt, cele dou─â concepte sunt, de fapt, incompatibileÔÇŁ. 

Stalin ┼či ├«nfiin╚Ťarea NATO

Revenind la tema noastr─â, trebuie spus c─â, ├«n mod paradoxal, crearea NATO, ├«n 1949, nu l-a ├«ngrijorat foarte tare pe generalisimul I.V. Stalin, care a receptat ├«n mod simplist alian╚Ťa drept un instrument imaginat de Wall Street pentru subjugarea total─â a Europei Occidentale. ├Äntruc├ót americanii aveau, oricum, trupe sta╚Ťionate pe B─âtr├ónul Continent, semnarea acordului de la Washington nu afecta ├«n mod substan╚Ťial balan╚Ťa de for╚Ťe Vest-Est. De aceea, liderul sovietic nu s-a gr─âbit s─â r─âspund─â prin articularea unei coali╚Ťii similare, pe care o considera lipsit─â de con╚Ťinut ┼či greu de administrat, din moment ce Moscova controla deja for╚Ťele armate ale statelor-satelit printr-o re╚Ťea de acorduri militare bilaterale. Astfel, Uniunea Sovietic─â dispunea de tratate bilaterale de prietenie, colaborare ┼či ajutor reciproc cu Cehoslovacia (1945), Polonia (1945) ┼či, din 1948, cu Rom├ónia, Ungaria ┼či Bulgaria. ├Än plus, conturarea unui aranjament institu╚Ťional multilateral ar fi adus URSS ├«n situa╚Ťia de parteneriat, deci de egalitate oficial─â ┼či asumat─â cu ╚Ť─ârile aflate ├«n sfera sa de influen╚Ť─â. Stalin dorea s─â transmit─â un mesaj de ├«ncredere ┼či putere: Armata Ro┼čie nu avea nevoie de ajutorul rom├ónilor sau al polonezilor ├«ntr-un eventual r─âzboi cu americanii; Armata Ro┼čie, care nimicise Germania nazist─â, se descurca singur─â. Cu at├ót mai mult cu c├ót, din 29 august 1949, Uniunea Sovietic─â dispunea de propria bomb─â atomic─â. 

Nici serviciile secrete sovietice nu anticipau vreun pericol special din partea nou createi alian╚Ťe ÔÇ×capitalisteÔÇŁ. Acestea apreciau, eronat, c─â diferen╚Ťele dintre statele membre sunt suficient de profunde ├«nc├ót s─â-i mineze eficacitatea. ├Än aceste condi╚Ťii, nu este de mirare c─â Biroul Politic sovietic nu a g─âsit de cuviin╚Ť─â s─â discute despre na╚Öterea NATO p├ón─â ├«n octombrie 1949. 

I.V. Stalin

├Än consecin╚Ť─â, reac╚Ťia sovietic─â a fost, ini╚Ťial, una strict politic─â ┼či propagandistic─â, urm─ârind dou─â scopuri: a) s─â formeze, ├«n opinia public─â interna╚Ťional─â, o aversiune fa╚Ť─â de ÔÇ×alian╚Ťa imperiali┼čtilorÔÇŁ ┼či b) s─â ├«ncerce s─â creeze bre┼če ┼či divergen╚Ťe ├«ntre statele membre. Prin urmare, presa sovietic─â a ├«nceput ÔÇ×s─â tune ┼či s─â fulgereÔÇŁ ├«mpotriva ÔÇ×a╚Ť├ó╚Ť─âtorilor la r─âzboiÔÇŁ ┼či s─â prosl─âveasc─â ÔÇ×dragostea de paceÔÇŁ a ╚Ť─ârilor din lag─ârul comunist. Pentru a exemplifica, red─âm un fragment din lucrarea lui B.M. Halo┼ča, Blocul agresiv al Atlanticului de Nord:

ÔÇ×O uria┼č─â ├«nsemn─âtate pentru demascarea esen╚Ťei agresive a Tratatului Atlanticului de Nord a avut-o Declara╚Ťia Ministerului Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice cu privire la Tratatul Atlanticului de Nord, publicat─â la 29 ianuarie 1949 ┼či Memorandumul guvernului URSS cu privire la Tratatul Atlanticului de Nord, remis la 31 martie ┼či la 4 aprilie 1949 tuturor semnatarilor acestui tratat cu care URSS avea rela╚Ťii diplomatice. ├Än aceste documente ale politicii externe sovietice au fost demascate p├ón─â la cap─ât adev─ârata esen╚Ť─â a Tratatului Atlanticului de Nord, ca un instrument de agresiune al imperialismului american, precum ┼či str├ónsa leg─âtur─â dintre Pactul Atlanticului de Nord ┼či ├«ntreaga politic─â extern─â expansionist─â dus─â de Statele Unite dup─â r─âzboi. ├Än declara╚Ťia Ministerului Afacerilor Externe al URSS acest pact era definit ca o continuare a politicii de expansiune imperialist─â ┼či de preg─âtire a unui r─âzboi ├«mpotriva Uniunii Sovietice ┼či a ╚Ť─ârilor de democra╚Ťie popular─â, care ├«┼či g─âsise ├«ntruchiparea ├«n planul Marshall ┼či ├«n Uniunea Occidental─âÔÇŁ. 

├Än paralel, Cominformul a organizat ├«ntre 20 ┼či 25 aprilie 1949, la Paris ┼či Praga, Congresul Mondial al P─âcii. Evenimentul a reu┼čit s─â adune participan╚Ťi din 72 de ╚Ť─âri, fiind menit s─â scoat─â ├«n eviden╚Ť─â antiteza dintre ÔÇ×pa┼čnicaÔÇŁ Uniune Sovietic─â ┼či ÔÇ×agresivaÔÇŁ Americ─â. Un an mai t├órziu, ├«ntre 15 ┼či 19 martie, o manifestare similar─â a avut loc la Stockholm. La ambele congrese au fost adoptate apeluri viz├ónd distrugerea armelor nucleare.  

Abia dup─â ce, ca urmare a agresiunii comuniste ├«n Coreea din 25 iunie 1950, Statele Unite au ├«nceput s─â confere substan╚Ť─â militar─â Alian╚Ťei Nord-Atlantice, numindu-l pe generalul Dwight D. Eisenhower comandant suprem al for╚Ťelor aliate din Europa, unde pl─ânuiau s─â desf─â╚Öoare alte divizii americane, Moscova a ├«nceput s─â-┼či modifice percep╚Ťia. O alt─â consecin╚Ť─â a conflictului din Coreea a fost remilitarizarea Germaniei Occidentale, exist├ónd deja semne c─â aceasta ar putea fi acceptat─â, la un moment dat, ├«n NATO. ├Än aprilie 1952, Grecia ┼či Turcia s-au al─âturat Alian╚Ťei sporind ┼či mai mult aprehensiunile Kremlinului. ├Än acest context, la 25 iunie 1952, ├«n timpul unei ├«ntrevederi cu noul ambasador francez la Moscova, Louis Joxe, Stalin ar fi evocat, ├«n glum─â, posibilitatea ca URSS s─â adere la NATO. 

De la m─âsuri strict politice, st─âp├ónul de la Kremlin a trecut la adoptarea unora ├«n plan militar, convoc├óndu-i la Moscova, ├«n ianuarie 1951, pe epigonii s─âi din statele-satelit, c─ârora le-a cerut s─â formeze, ÔÇ×├«n doi-trei ani, ├«n ╚Ť─ârile de democra╚Ťie popular─â, armate moderne ┼či puterniceÔÇŁ.  

FOTO: Getty Images

Fragmentul face parte din articolul ÔÇ×Cum a ├«ncercat RUSIA s─â anihileze NATO de la Stalin la PutinÔÇŁ,  publicat ├«n num─ârul 243 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 aprilie - 14 mai, ╚Öi ├«n format digital pe platforma paydemic.

historia ro Historia nr  243, Aprilie 2022 jpeg Mai multe pentru tine...