Misterul femeii înmormântate alături de regele englez Richard al III-lea
Arheologii britanici au găsit un sicriu de plumb îngropat în ruinele unei vechi biserici medievale englezeşti, la doar câţiva paşi de mormântul regelui Richard al III-lea. Când au deschis mormântul, cercetătorii s-au aşteptat să găsească osemitele unui cavaler sau ale unui călugăr. În schimb, aceştia au descoperit scheletul unei femei.
Identitatea femeii rămâne un mister, însă studiul oaselor sale a făcut posibilă descoperirea unor detalii cheie despre viaţa sa. Aceasta a fost îngropată la sfârşitul secolului al XIII-lea sau al XIV-lea, înainte ca Richard să fie înmormântat în grabă la mănăstirea Călugarilor Gri din Leicester, Anglia. Femeia trebuie să fi fost de viţă nobilă, deoarece oasele sale relevă semnele unei nutriţii adecvate, lucru greu de realizat în acele timpuri.
De asemenea, acesta nu este singura femeie îngropată la mănăstirea Grey Friars. De fapt, scheletul lui Richard al III-lea este singurul de sex masculin pe care cercetătorii l-au examinat de pe situl arheologic până în prezent.
"În mod natural, ne aşteptam să găsim călugări", a declarat directorul sitului arheologic, Methew Morris, pentru Live Science. Descoperirea a patru schelete feminine nu a fost întocmai lucrul la care acesta s-a aşteptat.
Richard al III-lea a condus Anglia din 1483 şi până în 1485, când a fost ucis pe câmpul de luptă în cadrul Războiului celor Două Roze. În timp ce rivalul său, Henry Tudor, a urcat pe tron, Richard a avut parte de o înmormântare mai mult pe grabă, la mănăstirea Călugarilor Gri, care a fost demolată în secolul al XVI-lea datorită Revoluţiei Protestante.
Până recent, locaţia exactă a mănăstirii nu era cunoscută. În anul 2012, arheologii de la Unversitatea din Leicester au găsit ruinele edificiului religios, precum şi mormântul lui Richard, sub o parcare.
Majoritatea interesului cauzat de excavare a fost centrat pe Richard, iar osemintele sale au oferit o mulţime de informaţii despre acesta, precum faptul că a avut o moarte violentă, nutriţia sa a fost destul de bună şi faptul că suferea de scolioză. Cercetătorii au continuat totuşi să studieze şi alte lucruri găsite în mănăstire.
Sicriul de plumb, încrustat cu un crucifix, era ascuns înăuntrul unui sarcofag de calcar mai mare. A fost descoperit în timpul celei de-a doua excavaţii, în august 2013, sub ceea ce trebuia să fie podeaua bisericii, lângă marele altar. La momentul respectiv, mormântul a fost listat drept singurul găsit vreodată intact în Leicester. Excavatorii au speculat că sicriul l-ar putea conţine pe unul dintre fondatorii mănăstirii, cum ar fi Peter Swynsfeld, William din Nottingham, sau un cavaler pe nume Sir William de Moton din Peckleton.
Aşezate în sicrie de lemn
"A fost o înmormântare foarte elaborată", a spus Morris. Părea evident că persoana din interior este una de viţă nobilă. Din documentele istorice, Morris şi colegii lui ştiau despre câteva femei care aveau legătură cu biserica, fiind donatoare sau binefăcătoare ale acesteia. Osemintele femeii oferă indicii despre viaţa sa, precum o dietă bogată în proteine, fără perioade de malnutriţie. Cu toate acestea, cercetătorii nu au reuşit să facă nicio legătură cu o personalitate istorică specifică.
Celelalte două femei au vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani şi au fost găsite în sicrie de lemn, care s-au dezintegrat în timp, în apropierea locului în care a fost găsit Richard al III-lea. Datarea cu radiocarbon a arătat că cele două au murit undeva între 1270 şi 1400. Una dintre femei avea probleme cu şoldul, astfel încât era obligată să folosească o cârjă. Cealaltă şi-a folosit mâinile şi picioarele pentru a ridica greutăţi mari, sugerând faptul că a fost supusă la munci grele, spun cercetătorii.
Cele mai multe cimitire monahice din Anglia au un raport de înmormantare a celor de sex feminin-masculin care oscilează de la 3 bărbaţi la fiecare femeie, la 1 femeie la fiecare 20 de bărbaţi, spune Morris. Excavatorii nu ştiu exact şi nici nu vor să se pripească cu concluziile referitoare la descoperirea atâtor oseminte feminine la mănăstirea Călugărilor Gri. Arheologii au mai identificat, însă nu au examinat, alte cinci gropi funerare pe sit şi îşi închipuie că acestea sunt doar o mică parte din totalul celor existente.
Cu toate acestea, este puţin probabil ca arheologii să dezgroape alte morminte de la mănăstirea Călugărilor Gri în viitorul apropiat deoarece cele mai multe se află în zone în care au fost construite case, a declarat Morris.
