“Marea civilizaţie chineză”, săptămâna aceasta pe Historia.ro

Marea civilizaţie chineză. Un spaţiu cultural deosebit de interesant, de o fascinaţie aparte, şi poate prea puţin înţeles. Obişnuiţi cu europocentrismul, uităm câteodată să ne îndreptăm atenţia şi către lumi mai puţin familiare, din istoria cărora am avea câteva lucruri demne de reţinut. “Este uşor să cauţi luminarea raţiunii către Vest, dar pentru a cunoaşte cu adevărat istoria lumii, este necesar să-ţi întorci privirea către Răsărit”, spunea Voltaire.

Drept urmare, în această săptămână vă invităm să facem împreună o mică incursiune în spaţiul chinez, în moştenirile şi valorile sale. Şi să nu uităm nici de preţioasa expoziţie de la Muzeul Naţional de Istorie, “Comorile Chinei”, care ne aşteaptă din data de 30 aprilie.

Merită să ne formăm o părere nuanţată asupra acestei civilizaţii care a influenţat atât de mult destinul lumii, gândindu-ne la multitudinea de contribuţii pe plan tehnic, ştiinţific, literar, medical, etc. In universul necunoscut numit China se fac cu mult înaintea europenilor paşi uriaşi pe calea tehnologiei şi a cunoaşterii. Chinezii ne-au luat-o înainte cu mult, chiar şi în lucrurile banale. Se pare de pildă, că într-o aşezare veche de 4000 de ani din Lajia se preparau spaghete. Iar niste cioburi şi mai vechi s-au descoperit în Henan, care au urme de etanol. Iată deci, cât de ofertantă poate să fie această civilizaţie percepută adesea difuz şi vag.

De multe ori se afirmă că ea a fost izolata de restul lumii, dar prin intermediul drumurilor deschise încă din antichitate spre india, Persia, Egipt, Grecia, Bizanţ, Roma China a oferit lumii occidentale mult mai mult decât a primit. Procedeel de foraj ale chinezilor au inspirat forarea primului puţ artezian din Europa în secolul al XII-lea. China a influenta construcţia primelor poduri cu arcuri segmentate din secolul al XVI-lea. Astronomia modernă se foloseşte de sistemul ecuatorial chinez. Viermii de mătase, războiul de ţesut acţionat de apă, maşinile de filatură a mătasei au fost aduse din China.

Aceeaşi origine o au şi porţelanul, harnaşamentul cu tracţiune pectorală, orologiul mecanic au aceeaşi origine. Hârtia este inventată încă din 105. Tehnologia perfecţionată a fierului şi oţelului, busola, pulberea, decorarea textilelor, tot chineze. Inspiraţie de la chinezi avem şi în tehnica imunizării, dezoltarea teoriei ondulatorii, cunoştinţele despre magnetism. Ştiinţa demografică modernă se naşte urmând exemplul Chinei. Unii gânditori, de pildă Leibniz, folosesc în propriul sistem filosofic idei neoconfucianste. Arta chineză şi cultul pentru natură vor conduce la rafinarea esteticii. Nici gândirea politică modernă nu a scăpat. Secolul luminilor se serveşte de exemplul din realitatea chineză a unui stat bazat pe dreptul natural.

Istoria chineză este complexă, multe aspecte materiale, sociale şi religioase ducându-ne foarte într-un trecut foarte îndepărtat, mai îndepărtat decât în cazul multor culturi. Printre temele recurente, să le spunem aşa, din istoria chineză, vom întâlni ascensiuni şi prăbuşiri dinastice, agresiuni din partea vecinilor din nord, grade diferite de deschidere faţă de culturile externe şi dinamica stabilităţii şi armoniei sociale. Luând cunoştinţă de evenimentele, procesele, transformările şi tradiţiile din acest bogat spaţiu de civilizaţie vom avea şi şansa de a înţelege mai bine situaţia sa contemporană, şi şansa de a descoperi ce am putea învăţa de la cei de care nu ne simţim neapărat legaţi cultural. În continuare, un mic tabel cu dinastiile chineze şi vă aşteptăm pe site!