Intelectuali aproape de Germania

Printre personalităţile care se regăsesc în volum se numără Grigore Antipa, Tudor Arghezi, Victor Babeş, Martha Bibescu, Mateiu şi Luca Caragiale, George Coşbuc, Alexandru Macedonski, Constantin Giurescu şi mulţi alţii.

„Grigore Antipa chiar este un germanofil autentic, foarte legat intelectual de Germania. A studiat la Universitatea din Jena, între 1885 şi 1891, fiind unul dintre elevii preferaţi ai lui Ernst Haeckel“, scrie Lucian Boia.

Pe Constantin Giurescu, „tipul specialistului riguros“, indiciile îl plasează mai aproape de „germanofili“ decât de „antantofili“, consideră Lucian Boia. „E un istoric de formaţie «germană», cu o specializare la Viena între 1903 şi 1905“. Alexandru Macedonski a încercat să fie în cele mai bune relaţii cu germanii. „Cu câteva zile înainte de intrarea lor în Bucureşti, doamna Macedonski îl vizitează pe arhiepiscopul Netzhammer pentru a-i cere protecţie. Două săptămâni mai târziu – germanii erau deja în Capitală – însuşi Macedonski îl caută pe arhiepiscop, «recomandându-se pe el şi familia sa». Sub ocupaţie, nu e deranjat în vreun fel, dar îndură o sărăcie cumplită“, dezvăluie Boia.

În Epilog, autorul spune ce au păţit unii „germanofili“, cei mai angajaţi dintre ei, la final de război. 23 de ziarişti au fost judecaţi, dintre care cinci au fost condamnaţi la închisoare. Printre aceştia, s-au aflat Ioan Slavici, Tudor Arghezi şi Dem. Theodorescu, care au primit câte cinci ani fiecare. „Lucrarea de faţă şi-a propus să arate că au fost mulţi intelectuali de vârf ai României, simţitor mai mulţi decât s-ar fi părut, care nu au susţinut intrarea României în război împotriva Puterilor Centrale şi, inevitabil, alături de Rusia. Am vrut să arăt doar cum au stat lucrurile, fără a mă implica în judecarea oamenilor“, conchide Lucian Boia.