Insula grecească pierdută şi redescoperită

Arheologii cred că este posibil să fi descoperit oraşul Kane, locul unde s-a purtat o mare bătălie în timpul razboiului peloponeziac.

Echipa internaţională de cercetători a investigat o insulă din estul Mării Egee despre care nu se mai ştia nimic de secole întregi şi pe care istoricul Xenofon o pomenise în scrierile sale. Insula era faimoasă pentru că nu se afla departe de Arginusae, acolo unde în 406 a.Hr. atenienii i-au învins pe spartani. Insulele Arginuase, acum redenumite Garip, se află la câteva zeci de km. de coasta Turciei. Sursele vechi vorbeau despre trei insule, locaţia celei de-a treia fiind incertă.

Cercetătorii s-au folosit de probe geologice pentru a arăta că ceea ce acum reprezintă o peninsulă a fost odinioară de fapt o insulă. Într-un anume moment înainte de evul mediu târziu s-a format un pod de pământ între insulă şi ţărm. Hărţile Imperiului Otoman arată că în secolul al XVI-lea deja devenise peninsulă. Conexiunea pare să se fi produs ca urmare a unor depozite rezultate în urma cutremurelor şi activităţilor agricole din zonă. Arheologii au scos la iveală şi rămăşiţele unui port antic din perioada elenistică (323-31 a.Hr.), un alt indiciu că este vorba despre o insulă.

Deşi Kane era un oraş mic, avea o importanţă strategică ridicată pe ruta maritimă dintre Marea Neagră şi coasta de est a Turciei, portul adăpostind multe corăbii pe vreme furtunoasă. Anterior s-a descoperit aici şi ceramică, întărind ideea de rută comercială;prezenţa anumitor microorganisme specifice Mării Negre care probabil au fost transportate odată cu navele confirmă ipoteza.

Victoria de la Arginusae a avut un gust dulce-amar pentru atenienii care şi-au pierdut multe corăbii în furtuna ce a urmat bătăliei. Când generalii atenieni s-au întorc acasă, cetăţenii au votat pentru execuţia lor dat fiind esecul de a-şi proteja soldaţii. Moralul comandanţilor viitori a scăzut, iar un an mai târziu Atena a fost învinsă decisiv. Paradoxal, tocmai democraţia ateniană a atras dezastrul, deschizându-le proces tuturor celor opt amirali care au câştigat bătălia şi apoi condamnându-i la moarte într-un mod nu tocmai legal. Este improbabil să se recupereze vreuna dintre epave, dar cercetarea ulterioară are ca scop stabilirea unei cronologii a activităţilor maritime din zonă, coroborând date diverse, de la foraje la izvoare istorice.

sursa:National Geographic