Grădină antică descoperită la locul de înmormântare al lui Iisus Hristos, confirmând relatarea biblică

Arheologii care sapă sub Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim au făcut o descoperire ce oferă dovezi puternice pentru un detaliu semnificativ din Noul Testament: existența unei grădini în apropierea locului crucificării și al înmormântării lui Iisus Hristos. Descoperirea oferă o confirmare solidă pentru versetul din Ioan 19:41, care afirmă: „Iar în locul unde a fost răstignit era o grădină, și în grădină un mormânt nou, în care nu mai fusese pus nimeni.”

Sub conducerea profesoarei Francesca Romana Stasolla de la Universitatea Sapienza din Roma, echipa de cercetare a identificat resturi de măslini și viță-de-vie, vechi de aproximativ 2000 de ani. Aceste urme de plante – semințe și polen – au fost descoperite prin analiză arheobotanică, efectuată pe mostre de sol prelevate de sub podeaua de piatră a bisericii.

„Descoperirile arheobotanice au fost deosebit de interesante pentru noi, având în vedere ceea ce este menționat în Evanghelia după Ioan,” a declarat Stasolla pentru Times of Israel. „Evanghelia menționează o zonă verde între Calvar și mormânt, iar noi am identificat aceste terenuri cultivate.”

Săpăturile, care au început în 2022, reprezintă cea mai amplă intervenție arheologică în Biserica Sfântului Mormânt din ultimii aproape 200 de ani. Acestea fac parte dintr-un amplu proiect de restaurare, aprobat de cele trei comunități religioase care administrează biserica – Patriarhia Ortodoxă, Custodia Țării Sfinte și Patriarhia Armeană – și autorizat de Autoritatea pentru Antichități din Israel. Potrivit profesoarei Stasolla, zona pe care se află astăzi biserica a fost inițial o carieră de piatră, transformată ulterior într-un câmp cultivat și, în cele din urmă, într-un cimitir în secolul I d.Hr.

Arheologii au descoperit, de asemenea, artefacte precum ceramică, lămpi cu ulei, sticlă și ziduri joase care delimitau parcele de grădină, unele dintre acestea datând chiar din Epoca Fierului. Toate acestea atestă o prezență umană intensă și un loc de pelerinaj de-a lungul unei istorii îndelungate.

Deși înregistrările botanice confirmă clar existența unei grădini antice, se așteaptă în continuare rezultatele datării cu radiocarbon pentru a determina cu precizie vârsta resturilor vegetale.

În prezent, săpăturile sunt temporar suspendate din cauza sosirii pelerinilor creștini la Ierusalim cu ocazia Săptămânii Mari și Paștelui. Odată încheiate festivitățile, echipa condusă de Stasolla va relua cercetările în porțiuni segmentate sub podeaua bisericii. De asemenea, sunt folosite tehnologii moderne precum cartografierea 3D și radarul de penetrare a solului, pentru a reconstitui digital topografia locului.

Biserica Sfântului Mormânt, construită în 335 d.Hr. de împăratul roman Constantin cel Mare, este considerată de mulți locul răstignirii (Golgota) și al înmormântării lui Iisus. Relatările istorice susțin că în timpul construcției, muncitorii lui Constantin au descoperit un mormânt vechi, identificat de mulți drept mormântul lui Iisus. Mai recent, arheologii au găsit un bază circulară de marmură sub Ediculul – sanctuarul care adăpostește mormântul – care urmează să fie analizată pentru a-i determina originea.

În ciuda dezbaterilor teologice privind locația exactă a mormântului lui Iisus, această descoperire arheologică reprezintă un moment de referință în confirmarea topografiei descrise în Scripturi.