Foametea din Africa   care sunt cauzele acestui dezastru? jpeg

Foametea din Africa - care sunt cauzele acestui dezastru?

­čôü Istorie recent─â
Autor: Andreea Lup┼čor

├Än ultimele s─âpt─âm├óni, ├«n Cornul Africii mii de oameni au murit de foamete ├«n urma uneia dintre cele mai mari secete de p├ón─â ast├ózi. Care sunt factorii istorici din spatele acestui dezastru ? S-ar putea spune c─â seceta este consecin┼úa unei ÔÇťfurtuni perfecteÔÇŁ. Este convergen┼úa mai multor factori istorici, ├«ncep├ónd de la imperialismul secolului al XIX-lea ┼či progresul ┼čtiin┼úific, p├ón─â la industrializarea de origine sovietic─â din secolul XX ┼či r─âzboiul contra terorii din zilele noastre.

Principala cauz─â a foametei este, bine├«n┼úeles, seceta ├«n sine, consecin┼ú─â direct─â a factorilor climatici care au schimbat direc┼úia ploilor astfel ├«nc├ót acestea se ├«ndreapt─â cu prec─âdere spre Oceanul Indian. Potrivit ultimelor cercet─âri, un factor cheie al acestor schimb─âri de direc┼úie a ploilor este ├«nc─âlzirea rapid─â, din ultimii 30-40 de ani, a suprafe┼úei Oceanului Indian. Acest proces de ├«nc─âlzire ├«n zona adiacent─â Cornului a cunoscut o accelerare semnificativ─â ├«ncep├ónd cu anii ÔÇÖ70, ca urmare a ├«nc─âlzirii globale generale, dar ┼či ca o consecin┼ú─â a intensific─ârii puterii maselor de aer. Aceste cercet─âri sugereaz─â c─â fenomenul ├«nc─âlzirii globale ar fi par┼úial responsabil pentru cre┼čterea frecven┼úei ┼či intensit─â┼úii secetelor din Cornul Africii.

Încălzirea globală, principalul vinovat

Majoritatea climatologilor consider─â c─â ├«nc─âlzirea global─â este cauzat─â de emisiunile de dioxid de carbon produse de om. Aceelerarea procesului din Oceanul Indian ┼či cre┼čterea frecven┼úei secetelor ├«n Estul Africii ├«ncep├ónd cu anii ÔÇÖ80 ar fi astfel efectele major─ârii cu peste 25% a emisiilor de dioxid de carbon ├«n ultimele trei decenii.

Aceste emisii de CO2 au cunoscut o cre┼čtere constant─â dup─â 1946. Cele dou─â r─âzboaie mondiale (┼či Marea Depresiune din perioada interbelic─â) au fr├ónat dezvoltarea economiei, men┼úin├ónd astfel emisiile periculoase la un nivel relativ sc─âzut. Ins─â la scurt─â vreme dup─â cel de-al doilea r─âzboi mondial, nivelul emisiilor a ├«nceput s─â creasc─â foarte rapid, ├«n special ca rezultat al expansiunii industriale sovietice ┼či occidentale. Cea mai mare contribu┼úie la aceste emisii postbelice (├«ntre anii 1945-1975) se datoreaz─â deciziei lui Stalin de a concura cu Statele Unite ale Americii la industrializarea ├«n mas─â. Apoi, ├«ncep├ónd cu mijlocul anilor ÔÇÖ70, emisiile de dioxid de carbon ale Chinei au crescut ┼či ele vertiginos.

Cauze istorice:de la imperialismul european...

Exist─â ├«ns─â ┼či al┼úi factori lega┼úi direct de activitatea uman─â ce contribuie la catastrofa umanitar─â actual─â, anume incapacitatea ┼ú─ârilor lovite de secet─â de a face fa┼ú─â fenomenului. In primul r├ónd, situa┼úia politic─â din aceste ┼ú─âri joac─â un rol important:natura ┼či stilul guvernelor, ┼či nivelul ridicat de nesiguran┼ú─â induse de r─âzboaie civile ┼či alte conflicte. In ┼ú─ârile din Cornul Africii se desf─â┼čoar─â la acest moment cel pu┼úin ┼čapte conflicte. In Etiopia, au loc insurgen┼úele armate ├«n sud-ext (zona Ogaden), ├«n vest ┼či ├«n zona Oromos ┼či, ├«n plus, conflicte cu Eritrea. ├Än Somalia, guvernul sus┼úinut de Etiopia ┼či de Statele Unite lupt─â de ani de zile ├«mpotriva rebelilor islami┼čti.

Majoritatea acestor conflicte ├«┼či are originea istoric─â ├«n fenomene geopolitce mult mai largi. Cea mai mare ┼úar─â din regiune, Etiopia, are o istorie unic─â printre ┼ú─ârile africane. ├Än timp ce majoritatea ┼ú─ârilor de pe continent au fost ┼úinta intereselor coloniale ale Europei, Etiopia a fost o putere expansionist─â ┼či un avanpost al cre┼čtin─ât─â┼úii ├«ntr-un continent predominant musulman sau p─âg├ón ├«nc─â din epoca medieval─â. Timp de secole, ea a beneficiat de rela┼úii diplomatice cu marile puteri europene ┼či a ajuns s─â se considere, din anumite puncte de vedere, ca av├ónd valori ┼či aspira┼úii asem─ân─âtoare cu cele ale puterilor imperiale din Europa. Astfel, a fost singura ┼úar─â african─â care a ├«nceput, ├«n secolul al XIX-lea, propria-i expansiune imperial─â.

HornOfAfrica jpg jpeg

Etiopia, pe atunci denumit─â Abisinia, a luat parte, ├«mpreun─â cu ┼ú─ârile europene, la ceea ce s-a numit ÔÇťcursa pentru AfricaÔÇŁ, cucerind vaste teritorii de la vecini. Noile teritorii alipite erau diferite etnic, religios ┼či lingvistic fa┼ú─â de o Abisinie cre┼čtin─â vorbitoare de limba amharic─â. In ultimii ani, unele dintre popoarele subjugate ├«n urm─â cu un secol ┼či-au lansat propriile r─âzboaie anticoloniale de eliberare, nu ├«mpotriva Europei, ci ├«mpotriva Etiopiei.

...la conflictele etnice ┼či religioase

In Eritrea, situa┼úia este diferit─â, dar ├«┼či are originile ├«n aceea┼či experien┼ú─â imperial─â. Mare parte a acestei regiuni a fost integrat─â Abisiniei timp de secole ┼či a fost condus─â de o elit─â cre┼čtin─â. Dup─â ce Italia a pus st─âp├ónire pe Eritrea ├«n 1889, aceast─â elit─â a ajuns, cu timpul, s─â se considere mai europenizat─â (din punct de vedere al educa┼úiei ┼či al avansului tehnologic) dec├ót restul abisinienilor. Sub conducere italian─â, Eritrea a ajuns o colonie prosper─â, ├«n special ├«n timpul guvern─ârii fasciste din anii 1920-1930. Apoi, dup─â ce italienii au invadat restul Abisiniei ├«n 1935, au acordat elitei eritreene roluri cheie ├«n administra┼úie ┼či politic─â.

Rivalitatea dintre cele dou─â teritorii a continuat ┼či dup─â ├«nfr├óngerea Italiei ├«n cel de-al doilea r─âzboi mondial. La scurt─â vreme dup─â ce Etiopia ┼či-a reasumat controlul asupra Eritreei, ├«n 1952, localnicii au ├«nceput lupta pentru independen┼ú─â. Dup─â 30 de ani de lupte ┼či circa 300.000 de mor┼úi, teritoriul ┼či-a c├ó┼čtigat independen┼úa ├«n 1991. Totu┼či, rivalitatea a continuat, iar un al doilea r─âzboi ├«ntre cele dou─â ┼ú─âri (1998-2000) a dus la moartea a ├«nc─â 100.000 de oameni. Chiar ┼či ast├ózi mai au loc ciocniri militare sporadice, ┼či ambele p─âr┼úi sus┼úin financiar mi┼čc─ârile de gheril─â din teritoriile rivale.

In cea de-a treia ┼úar─â important─â din Hornul Africii, Somalia, r─âzboiul face ravagii, par┼úial din cauza unei interven┼úii str─âine mult mai recente ÔÇô una n─âscut─â din atacurile din 11 septembrie. R─âzboiul contra terorii a influen┼úat radical g├óndirea american─â asupra mi┼čc─ârilor islamiste din ├«ntreaga lume (fie ele pro Al-Qaida sau nu). In Somalia, politica anti-islamist─â a Occidentului (implementat─â cu ajutorul interven┼úiilor militare etiopiene) a ├«nsemnat sus┼úinerea liderilor politici pro-occidentali ┼či a politicienilor cu o sus┼úinere politic─â ┼či geografic─â relativ fragil─â. In schimb, a adus respingerea mi┼čc─ârilor politice mai puternice, dar mai pu┼úin occidentalizate (precum Uniunea Cur┼úilor Islamice) din cauza naturii lor islamiste. Astfel, una dintre consecin┼úele acestei situa┼úii este privarea Somaliei de oportunitatea de a avea un stat func┼úional ┼či un guvern propriu (ales din interior ┼či nu impus) ┼či crearea (prin ├«ncerc─ârile de distrugere a Uniunii Cur┼úilor Islamice) unei mi┼čc─âri islamiste pro Al-Qaida foarte dure, Al-Shabab.

R─âzboiul ├«n aceast─â regiune este doar una dintre problemele politice care ├«mpiedic─â formarea unor politici coerente ┼či eficiente de combatere a secetelor. Cealalt─â component─â cheie este ├«ns─â┼či natura statelor din regiune. Cel mai mare stat, Etiopia, este ast├ózi unul dintre pu┼úinele state libere de pe continent. Conducerea sus┼úinut─â de Occident, de origine ideologic─â marxist─â, are China drept model ÔÇô o ┼úar─â lipsit─â de libertate pe plan politic, dar cu o economie ├«ndreptat─â spre pia┼úa liber─â. Guvernul etiopian a dezvoltat ambi┼úii mari cu privire la baraje, structuri de irigare, facilit─â┼úi ├«n sistemul de s─ân─âtate ┼či educa┼úie. Cu toate acestea, conducerea puternic centraliat─â ┼či absen┼úa dezbaterii libere cu privire la problemele de politic─â sl─âbe┼čte capacitatea etiopienilor de a dezvolta strategii eficiente pentru combaterea condi┼úiilor de secet─â care afecteaz─â regiunea.

In Etiopia, guvernul comunist sus┼úinut de sovietici din anii 1970-1980 a na┼úionalizat toate p─âm├ónturile, iar guvernul de ast├ózi ├«nchiriaz─â pe termen lung mare parte din terenuri c─âtre firme str─âine. Aceast─â ├«nstr─âinare a p─âm├ónturilor e folosit─â pentru aprovizionarea altor pie┼úe cu alimente, ├«n timp ce propria popula┼úie moare de foame. In mod similar, ┼či Somalia se confrunt─â cu aceea┼či problem─â a terenurilor prost ├«ntrebuin┼úate. Fermierii nu pot face investi ├«n m─âsurile anti-eroziune ┼či ├«n instala┼úiile de reten┼úie a apei, strategii esen┼úiale pentru supravie┼úuirea pe timp de secet─â. ├Än plus, majoritatea ajutoarelor financiare venite din alte ┼ú─âri este direc┼úionat─â spre alte domenii precum s─ân─âtatea sau educa┼úia, l─âs├ónd agricultura la o parte. Ins─â f─âr─â un sector agricol prosper, ┼ú─ârile din Cornul Africii ÔÇô cu o popula┼úie ├«n cre┼čtere ÔÇô nu se pot hr─âni ┼či nu pot rezista perioadelor prelungite de secet─â.