Figurină romană din secolul al II-lea, descoperită în Portugalia, dezvăluie primul caz de sindrom Crouzon
Arheologii din nordul Portugaliei au descoperit o figurină unică din bronz, datând din secolul al II-lea d.Hr., în vechiul oraș roman Bracara Augusta, astăzi Braga. Artefactul, care înfățișează o figură feminină cu trăsături faciale deosebite, i-a determinat pe experții în arheologie, istoria artei și medicină să speculeze că ar putea reprezenta o dovadă a sindromului Crouzon, o afecțiune genetică rară.
Figurina a fost găsită pe Muntele Cividade în timpul săpăturilor arheologice și prezintă anomalii fizice, inclusiv exoftalmie (ochi proeminenți), exotropie (ochi misalignați) și asimetrie facială. Cercetătorii au folosit iconodiagnosticul — o tehnică ce interpretează afecțiunile medicale reprezentate în artă — pentru a identifica semne compatibile cu disostoză craniofacială, sau sindromul Crouzon. Această afecțiune genetică, descrisă pentru prima dată de neurologul francez Octave Crouzon în 1912, provoacă fuziunea prematură a oaselor craniului, ducând la deformări craniene și faciale distincte.
Dr. Rui Morais, un arheolog care a analizat artefactul, a descris detaliile intricate ale acestuia: „Capul este împodobit cu o diademă formată din șapte turnuri stilizate, simbolizând, probabil, porțile orașului roman. Trăsăturile faciale — ochii mari și proeminenți, buzele asimetrice și fața ovală, ușor înclinată — sunt redate cu o precizie remarcabilă.” Coroana murală a figurinei, frecvent întâlnită pe statuile zeițelor protectoare ale orașelor, precum Tyche și Fortuna, subliniază semnificația sa simbolică.
Cu toate acestea, artefactul se abate de la reprezentările convenționale ale zeilor greco-romani. În loc de cornul abundenței, simbol specific acestor figuri, statueta ține un șarpe încolăcit pe un toiag, un atribut asociat zeilor sănătății, precum Asclepios și Hygieia. Acest detaliu i-a determinat pe cercetători să speculeze că figura ar putea reprezenta o preoteasă implicată în ritualuri legate de sănătate sau, poate, o zeiță precum Salus, echivalentul roman al zeiței Hygieia. Expresia tristă a figurinei, împreună cu trăsăturile sale neobișnuite, ridică întrebări despre modul în care societățile și religiile antice tratau persoanele cu diferențe fizice. Unii savanți sugerează că aceste trăsături distinctive ar fi putut fi considerate semne divine, reflectând credințe șamanice care vedeau deformările ca daruri spirituale.
Joseph Warkany, un pionier în studiul malformațiilor congenitale, a subliniat valoarea reprezentărilor artistice în înțelegerea percepțiilor istorice ale afecțiunilor medicale: „Arta oferă o lentilă inestimabilă pentru a explora răspunsurile umane la afecțiunile medicale înainte de existența explicațiilor științifice.”
Deși sindromul Crouzon este acum bine înțeles, această statueta din bronz reprezintă primul caz propus al afecțiunii reprezentate în arta greco-romană. Descoperirea sa îmbogățește înțelegerea noastră despre modul în care anomaliile medicale erau percepute în cadrul societății romane antice.
