Discuri de piatră medievale descoperite în Ucraina ar putea fi busole solare vikinge
Un nou studiu realizat de cercetătoarele Olena Veremeychyk și Olga Antowska-Gorączniak a readus în discuție cele opt discuri medievale din pirofilit descoperite în Ucraina. Artefactele, datând din secolele al XII-lea și al XIII-lea, i-au intrigat de mult timp pe arheologi datorită designului lor complex și scopului necunoscut. Conform noii cercetări, aceste obiecte din piatră ar putea fi busole solare, un instrument sofisticat de navigație atribuit marinarilor vikingi.
Discurile, realizate din pirofilit, un mineral moale disponibil în cantități mari în jurul orașului Ovruc, Ucraina, au fost descoperite în așezări medievale importante precum Kiev, Listven și Liubech. Gravurile lor ciudate – cercuri concentrice și linii radiale – au generat numeroase teorii privind scopul acestora: calendare, ascuțitori de ace, unelte pentru bijuterii sau chiar decorațiuni pentru mobilier. Moalețea pirofilitului a permis utilizarea sa pentru fabricarea diverselor obiecte, de la icoane la matrițe, complicând și mai mult determinarea scopului acestor discuri.
Studiul subliniază impactul posibil al comercianților și navigatorilor scandinavi, cunoscuți sub numele de varegi, care au călătorit intens în regiune de-a lungul coridorului comercial „de la varegi la greci”. Aceste rute au stabilit o conexiune între Marea Baltică și Marea Neagră, facilitând interacțiunile culturale și tehnologice. Cercetătorii susțin că designul și funcția discurilor corespund tehnologiilor maritime scandinave, în special busolelor solare vikinge.
Busolele solare, utilizate de vikingi pentru navigația maritimă, foloseau un gnomon – un băț lung care proiecta o umbră – alături de un cadran marcat cu linii specifice pentru a determina direcția și latitudinea pe baza poziției Soarelui. Artefacte similare, realizate din lemn și os, au fost descoperite atât în Groenlanda, cât și în regiunea Mării Baltice, sugerând o moștenire tehnologică comună. „Originea materiei prime indică o manufacturare locală,” au scris cercetătorii în Sprawozdania Archeologiczne. Totodată, aceștia au adăugat: „În același timp, forma și funcția ar putea fi influențate de comercianții și marinarii scandinavi, având în vedere prezența acestor discuri de-a lungul râurilor din ruta comercială.”
Trei dintre discuri prezintă caracteristici asemănătoare cu busolele solare vikinge: găurile centrale și modelele gravate radial ar fi putut permite desenarea unor linii gnomonice temporare cu materiale ștergabile, precum creta sau cărbunele. Această flexibilitate ar fi fost esențială pentru adaptarea la noi latitudini în timpul deplasărilor utilizatorilor. Cu toate acestea, absența marcajelor permanente pentru liniile echinocțiilor și solstițiilor, frecvente în busolele solare vikinge, ridică încă semne de întrebare.
Sustinând această ipoteză, cercetătorii au subliniat că diametrul și designul discurilor din Ucraina sunt foarte asemănătoare cu cele ale instrumentelor de navigație descoperite la Wolin, în Polonia, și în Groenlanda. Aceste asemănări sugerează că discurile din pirofilit ar putea reprezenta o adaptare locală a instrumentelor de navigație vikinge. Totuși, există diferențe semnificative între discurile ucrainene și busolele solare tradiționale. Criticii argumentează că gravurile superficiale și lipsa gnomonilor însoțitori fac ca aceste artefacte să fie improbabile ca instrumente de navigație. Alte utilizări posibile, precum unelte pentru meșteșuguri sau chiar obiecte simbolice, nu pot fi excluse.
Exemple istorice complică și mai mult narațiunea. De exemplu, o reconstrucție din 1984 a unui disc de lemn din Groenlanda a arătat că acesta ar fi putut fi utilizat ca busolă solară într-o călătorie, dar funcția sa reală rămâne disputată. Alte utilizări propuse pentru astfel de descoperiri – cum ar fi flotoare pentru pescuit sau ștampile pentru ceramică – ilustrează varietatea posibilităților.
Pentru a rezolva aceste incertitudini, cercetătorii pledează pentru analize suplimentare, inclusiv măsurători detaliate, studii asupra uzurii suprafețelor și arheologie experimentală. „Discurile din ardezie de pirofilit necesită o investigație cuprinzătoare suplimentară,” subliniază studiul, solicitând experimente de laborator pentru a verifica funcțiile și cronologia artefactelor.