Dezastrul cl─âdirilor de patrimoniu de la B─âile Herculane jpeg

Dezastrul cl─âdirilor de patrimoniu de la B─âile Herculane

Povestea uneia dintre cele mai vechi sta┼úiuni din Rom├ónia, B─âile Herculane, numit─â la ├«nceputul secolului XX de c─âtre ├«mp─âr─âtul Imperiului Austro-Ungar:"cea mai frumoas─â sta┼úiune de pe continent", se apropie cu pa┼či repezi de intrarea ├«n legend─â. ├Än locul imaginii unei cochete sta┼úiuni care atr─âgea capetele ├«ncornonate ale Europei, g─âsim azi un peisaj dezolant cu zeci de cl─âdiri d─âr─âp─ânate, ascunse sau nu de p├ónzele de protec┼úie.

De cum ajungi cu trenul ├«n sta┼úiunea B─âile Herculane te ├«ntrebi ce cau┼úi acolo ├«n acel loc uitat de Dumnezeu. S─âr─âcia ├«n care se zbat cele c├óteva mii de locuitori este vizibil─â cu mult ├«nainte ca locomotiva s─â poposeasc─â ├«n gara localit─â┼úii, de altfel cl─âdire de patrimoniu. Statisticile vin s─â ├«nt─âreasc─â ceea ce ochii v─âd. ├Än 2009 abia 20% din locuirile de cazare (10 000) puteau g─âzdui c├ót de c├ót turi┼čti, iar anul trecut aceast─â cifr─â era ┼či mai mic─â.

Forfota care caracteriza aceast─â localitate a disp─ârut complet, iar promenada a devenit a devenit o ac┼úiune nelipsit─â de riscuri reale din cauza frumoaselor cl─âdiri de patrimoniu, cele mai multe construite ├«n timpul Imperiului Austriac ┼či Austro Ungar, aflate azi ├«ntr-o stare deplorabil─â, unele dintre ele fiind gata s─â se pr─âbu┼čeasc─â ├«n orice zi. Situa┼úia nu este de ieri, de azi, ci de ani de zile. Actuala administra┼úie public─â a f─âcut ├«n ultima vreme pa┼či importan┼úi pentru salvarea cl─âdirilor ├«nc─ârcate de istorie, dar p├ón─â la reabilitarea lor mai trece o vreme. Pentru unele ar putea fi chiar prea t├órziu.

Istoria glorioasă a "Celei mai frumoasa staţiuni de pe continent"

Istoria B─âilor Herculane se ├«ntinde pe o durat─â de aproape dou─â milenii. Bazele sta╚Ťiunii au fost puse ├«n anul 102 d. Hr. chiar de c─âtre ├«mparatul Traian. Numele sta╚Ťiunii de care este legat de cel al zeului Hercules, fiul lui Zeus, consemnat ├«n mitologia roman─â ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii ╚Öi al echilibrului ├«ntre for╚Ťa fizic─â ╚Öi cea spiritual─â. Imperiul Roman au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, b─âi, monumente ╚Öi statui, ├«nchinate zeilor Hercules, Aesculap ╚Öi Hygieia. Atestarea documentar─â a sta╚Ťiunii dateaz─â din anii 153 d.Hr. ├Än perioada civiliza╚Ťiei romane, sta╚Ťiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atrac╚Ťie pentru aristroca╚Ťia Romei antice. Impresiona╚Ťi de excep╚Ťionala putere t─âm─âduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosi╚Ťi ├«n Dacia le-au ├«nchinat un adev─ârat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Istoria modern─â a sta┼úiunii ├«ncepe dup─â 1718 (Pacea de la Passarovitz), ├«n cadrul Imperiului Austriac. Din 1736 ├«ncepe reconstruc╚Ťia ╚Öi modernizarea b─âilor, a c─âilor de acces, gr─ânicerii b─ân─â╚Ťeni construind aici majoritatea edificiilor din sta╚Ťiune, care poart─â amprenta stilului baroc de factur─â austriac─â. Generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea ├«mp─âratului Carol al VI-lea, recl─âde╚Öte b─âile ╚Öi men╚Ťioneaz─â existen╚Ťa termelor lui Hercules, Higeea ╚Öi Esculap.

Click aici pentru a vedea dezastrul de la B─âile Herculane

image

De-a lungul timpului sta╚Ťiunea a fost vizitat─â de mari personalit─â╚Ťi, ├«ntre care:├«mp─âratul Iosif al II-lea, ├«mp─âratul Francisc I ╚Öi ├«mp─âr─âteasa Carolina, ├«mp─âratul Franz Iosef ╚Öi ├«mp─âr─âteasa Elisabeta (Sissi de Austria).

De altfel imobilul intitulat Vila Elisabeta este legat de numele ├«mp─âr─âtesei, care a ┼či-a petrecut c├óteva vacan┼úe aici ├«ncep├ónd cu primavara anului 1887, c├ónd a urmat o cur─â cu ape termale. ├Ämp─âr─âteasa Sissi mai fusese la B─âile Herculane ├«n 1884, iar dup─â ce so┼úul ei, Franz Joseph I, i-a daruit drept re┼čedin┼ú─â vila ce ├«i poarta numele, Sissi de Austria a revenit ┼či ├«n 1890, 1892 ┼či 1896. Aprecierea:"acum ├«n Valea Cernei exist─â cea mai frumoas─â sta┼úiune de pe continent" apar┼úine chiar ├«mp─âratului Franz Ioseph I ┼či a fost f─âcut─â ├«n 1852, dup─â ce a vizitat B─âile Herculane.

Cum a început dezastrul

Declinul celei mai veche sta┼úiuni balneare de pe cuprinsul Rom├óniei ┼či una dintre cele mai vechi sta┼úiuni din Europa, a ├«nceput ca ├«n mai toate cazurile dup─â 1989. La ├«nceputul anilor 2000, asupra cl─âdirilor de patrimoniu din sta┼úiune ┼či nu numai, se ridicau semne de ├«ngrijorare. Ministrul turismului de la acea vreme, Dan Matei Agathon, a oferit, ├«n cadrul unui proces de privatizare discutabil, ├«n 2001, aproape ├«ntreaga sta┼úiune, centrul istoric ┼či complexul de hoteluri ┼či baze de tratament, omului de afaceri Iosif Arma┼č.

La acel moment, acesta s-a angajat s─â investeasc─â sume considerabile. Cel pu┼úin a┼ča ar─âtau declara┼úiile sale, dar condi┼úiile contractul de privatizare a r─âmas un secret. Ceea ce ├«ns─â se ┼čtie e faptul c─â nu a cheltuit niciun leu pentru reabilitarea cl─âdirilor de o valoare inestimabil─â ajunse ├«n proprietatea sa. "Iosif Arma┼č ┼či Dan Matei Agathon sunt principalii vinova┼úi pentru dezastrul din B─âile Herculane. Arma┼č ├«ncerca s─â conving─â c─â sta┼úiunea va rena┼čte ┼či nu mai pu┼úin de 35 de milioane de dolari vor fi investi┼úi doar ├«ntr-o prim─â etap─â", afirma pentru Adev─ârul.ro Nicu┼čor Vasilescu, primarul ora┼čului B─âile Herculane, ├«n vara acestui an c├ónd se astepta ultima decizie ├«n procesele ├«ntre SC Hercules SA ┼či debitorii s─âi.

De-a lungul unui deceniu sesiz─ârile edililor din localitate cu privire la agravarea st─ârii patrimoniului au fost tratate superficial. Vara, ├«n plin sezon al turismului balnear, c├ó┼úiva func┼úionari de la Cultura veneau uneori s─â evalueze ┼či s─â constate acelea┼či distrugeri ale imobilelor ├«nscrise pe lista monumentelor istorice.

Dup─â inunda┼úiile ┼či ploile din 2005, care au afectat zona, Guvernul a decis ca pentru 2006 s─â se investeasc─â ├«n cl─âdirile de patrimoniu, circa 6 miliarde de lei vechi. Bine├«n┼úeles c─â presa remarca ├«n 2007 c─â ace┼čti bani nu au venit niciodat─â.

Criza ┼či speran┼úa de mai bine

├Änceputul crizei a ├«nsemnat o mic─â lic─ârire de speran┼ú─â neb─ânuit─â. Omul de afaceri Iosif Arma┼č a ├«nceput s─â acumuleze datorii c─âtre statul rom├ón, dar ┼či c─âtre al┼úi debitori. Trebuie amintit c─â nu toate obiectivele de patrimoniu apar┼úin sau au apar┼úinut acestuia. De exemplu podul de font─â ┼či cel de piatr─â, ambele monumente de categoria A ┼či obiective de utilitate public─â, de┼či au "documenta┼úia gata" din 2010, potrivit primarului sta┼úiunii, nu s-au g─âsit bani pentru finana┼úarea lor.

Totu┼či cele mai multe de patrimoniu din sta┼úiunea B─âile Herculane, ├«n special cele care reprezint─â spa┼úii de cazare, baze de tratament ┼či restaurantele, au apar┼úinut mult─â vreme S.C. Hercules SA, patronat─â de fostul deputat Iosif Arma┼č. Acestea reprezentau peste 5.000 de locuri de cazare ┼či reprezenta fostul patrimoniu al UGSR, cump─ârat pe nimic ├«n 2001.

La momentul ├«n care debitorii au ac┼úionat ├«n judecat─â firma SC Hercules SA, multe din cl─âdirile de patrimoniu erau ├«n paragin─â. Exist─â hoteluri ├«nchise, iar cele care sunt ├«n stare de func┼úionare arat─â jalnic fiindc─â ├«n afar─â de mici repara┼úii, acolo nimeni nu a prea f─âcut nimic. Centrul istoric al sta┼úiunii, cu cele dou─â hoteluri, Decebal ┼či Traian, era deja o ruin─â, c├ónd ├«n mai 2010 o parte important─â a societ─â┼úii Hercules urma s─â fie executat─â silit de c─âtre Finan┼úele Publice. La acea dat─â suma la care se ridicau datoriile firmei c─âtre stat era de aproape 10 milioane de lei.

Promisiuni la finele lui 2010 ┼či anul 2011

Astfel au ├«nceput procesele pentru recuperarea unora dintre cl─âdiri. Totu┼či Iosif Arma┼č, ├«n acel moment, nu-┼či facea prea multe griji, de┼či ├«ncepuse s─â piard─â din micul s─âu imperiu. ÔÇ×Ne-am judecat cinci ani pentru centrul istoric. Proprietatea este garantat─â prin Constitu┼úie. Eu sunt ac┼úionar majoritar, am 98 la sut─â din ac┼úiuni. Am cinci hot─âr├óri de la ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie", r─âspundea Arma┼č.

├Än decembrie 2010 Ministrul Turismului fiind ├«n vizit─â prin B─âile Herculane s-a g├óndit s─â spun─â c├óteva lucruri ca s─â ├«mb─ârb─âteze oficialit─â┼úile din zon─â. Printre cele spuse se insinua c─â Ministerul Culturii Se g├ónde┼čte s─â propun─â intrarea statiunii pe lista patrimoniului UNESCO. Aceast─â propunere ar urma s─â fie sus┼úinut─â ┼či de domnia sa ├«n calitatea de ministru al turismului.

"Din p─âcate, o resurs─â natural─â uria┼č─â ┼či monumentele istorice de aici au avut parte de o proast─â gestiune, generat─â de autoritatea public─â central─â. Monumente istorice de o valoare inestimabil─â sunt abandonate, sunt acum ruine, dar avem cadrul legal pentru exproprierea lui Arma┼č ┼či a tuturor investitorilor de acest gen", a declarat ministrul turismului Elena Udrea, cu ocazia ultimei vizite la Herculane.

Autorit─â┼úile locale au primit astfel o doz─â de speran┼ú─â de┼čart─â. Primarul Nicu┼čor Vasilescu declara cu acea ocazie: , , Includerea ora┼čului ├«n aceasta lista ar aduce o serie de avantaje sta┼úiunii. Pe l├óng─â imagine pentru ├«ntreaga sta┼úiune, un avantaja major sunt oportunit─â┼úile de a atrage bani pentru restaurarea cl─âdirilor din centrul istoric".

Datoriile acumulate la Finan┼úele Publice sau b─ânci s-au dovedit mai rapide dec├ót exproprierile propuse de ministrul Elena Udrea. Deja ├«n sezonul 2011 hoteluri precum ┬źDiana┬╗, ┬źAfrodita┬╗ ┼či ┬źMinerva┬╗ nu mai apar┼úineau lui Arma┼č, dar cl─âdirile nu mai putea fi folosite pentru turi┼čti. Erau ├«nchise ┼či declasate.

Ce s-a schimbat din decembrie 2010 p├ón─â ├«n ianuarie 2012? Poate doar schimbarea proprietarilor la o parte considerabil─â a cl─âdirilor de patrimoniu din B─âile Herculane, survenit─â la finele lui septembrie 2011, ar putea s─â aduc─â ceva nou. O parte a imobilelor firmei SC Hercules SA au intrat ├«n posesia omului de afaceri Valeriu Verbi┼úchi. ├Än plus multe dintre monumente au fost ÔÇ×├«nf─â┼čurate" ├«n p├ón─â de protec┼úie ascunz├óndu-se cumva aspectul dezolant.

Dar ca lucrurile s─â nu mearg─â bine ├«n noiembrie 2011 apare un nou scandal intre autorit─â┼úi: conturile prim─âriei B─âile Herculane sunt blocate de Administra┼úia Financiar─â din cauza crean┼úei, reprezent├ónd plata impozitelor pe salarii ┼či a altor obliga┼úii fa┼ú─â de bugetele statului, a r─âmas ├«n urma privatiz─ârii fostei ├«ntreprinderii de gospod─ârie local─â (IGO). Acest tip de scandal, frecvent ├«nt├ólnit ├«ntre autorit─â┼úi ├«n Rom├ónia, nu ar fi f─âcut obiectul materialului nostru dac─â nu ar fi fost afectat ┼či contul prin care se efectueaz─â plata unor lucr─âri accesate pe programe europene: , , E vorba de <Drumul Roman>, un proiect de 1, 2 milioane de euro" a comentat la acea dat─â primarul.

Am contactat-o pentru mai multe informa┼úii ┼či pe doamna director Liubita Raichici de la Direc┼úia de Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional Cara┼č Severin, ├«ns─â domnia sa ne-a comunicat cu p─ârere de r─âu c─â nu ne poate r─âspunde ├«n timp util pentru apari┼úia ├«n acest articol, ├«ns─â vom reveni cu detaliile pe care ni le va pune la dispozi┼úie d├ónsa ├«n cel mai scurt timp cu putin┼ú─â.

image

Câteva exemple punctuale de bijuterii de patrimoniu ajunse în ruine

Vila Elisabeta, imobil inclus ├«n lista monumentelor istorice, la categoria B.Edificiul este construit ├«ntre anii 1880-1882, dup─â planurile arhitectului Doderer, pentru Elisabeta (Sissi), so┼úia ├«mp─âratului Franz Josef al Austro-Ungariei. Cl─âdirea este realizat─â ├«n stil baroc t├órziu austriac, specific imobilelor ridicate ├«n B─âile Herculane, c├ónd sta┼úiunea intr─â ├«n componen┼úa Imperiului Austriac. De acest loc se leag─â ┼či inaugurarea, ├«n 1896, a canalului navigabil Portile de Fier. ├Än sala de bal a Vilei Elisabeta, cuplul imperial Franz Joseph I ┼či Elisabeta, Alexandru I al Serbiei ┼či Carol I al Rom├óniei cu ocazia acestui eveniment.

Imobilul a ad─âpostit biblioteca or─â┼čeneasc─â, o farmacie ┼či casa de cultur─â, iar de-a lungul anilor s-a degradat at├ót ├«n ceea ce prive┼čte structura de rezisten┼ú─â, c├ót ┼či ┼čarpanta ┼či tencuiala exterioar─â ┼či interioar─â. ├Än 2005 ar─âta ├«ntr-o stare jalnic─â:subsolul plin de igrasie, tavanul picat ├«n multe locuri, tencuiala exterioar─â lips─â pe multe por┼úiuni.

├Äncep├ónd cu 27.11.2009 Vila Elisabeta, aflat─â ├«n proprietatea Prim─âriei B─âile Herculane, a intrat ├«ntr-un proces de renovare finan┼úat de c─âtre Institutul Na┼úional pentru Patrimoniu (fostul Oficiu Na┼úional al Monumentelor Istorice) care a alocat suma de 2, 8 milioane lei, la care se adaug─â 60.000 euro ob┼úinu┼úi ├«n urma organiz─ârii unui teledon de c─âtre Televiziunea Rom├ón─â ├«n parteneriat cu Art Production.├Än prezent este finalizat─â renovarea exteriorului (acoperi┼č, tencuial─â), ├«ns─â interioarele necesit─â continuarea lucr─ârilor de restaurare.

B─âile Neptun, imobil de categoria A, dateaz─â din perioada Regimentului de Grani┼ú─â Austriac, fiind construit ├«ntre 1883-1886. Cladirea este realizat─â dup─â planurile arhitectului Alpar.La momentul la care a fost ridicat era cel mai important complex balnear de acest gen, av├ónd dou─â aripi ├«n care existau 32 de cabine ┼či 2 bazine construite din marmur─â ro┼čie ├«n care func┼úionau b─âi sulfuroase alimentate cu ap─â termal─â de la izvoarele Neptun I ┼či IV.├Än 1899 i s-a ad─âugat un turn artezian pentru facilitarea circuitului apei f─âr─â pompare. Ast─âzi este o cl─âdire dezafectat─â, ca multe altele din B─âile Herculane. Tencuial─â scorojit─â, geamuri sparte ┼či un miros de sulf ├«ntregesc imaginea unei cl─âdiri ce ar fi putut fi una din perlele localit─â┼úii. Cl─âdirea se afl─â ├«n proprietatea omului de afaceri Verbi┼úchi Valeriu.

Ansamblul Cazinoului, cl─âdire de categoria A, a fost construit ├«ntre anii 1850-1900 dup─â proiectul arhitectului Wilhelm Doderer, care a elaborat ┼či planurile Castelului Pele┼č.Cl─âdirea se remarc─â prin arhitectura porticurilor ┼či picturile murale, ├«n special cele care ├«mpodobesc interiorul cupolei exterioare din fa┼úa imobilului.Ansamblul Cazinoului a reprezentat punctul de referin┼ú─â ├«n planul de sistematizare arhitectonic─â al sta┼úiunii ├«n perioada habsburgic─â.├Än prezent se afl─â ├«ntr-o stare avansat─â de degradare, infiltra┼úiile de ap─â pluvial─â afect├ónd tencuiala exterioar─â ┼či interioar─â, precum ┼či frescele ornamentale men┼úionate. Datorita infiltra┼úiilor de sulf, imobilul necesit─â repara┼úii capitale ┼či la structura de rezisten┼ú─â. Cl─âdirea se afl─â acum ├«n proprietatea lui Verbi┼úchi Valeriu.

Fostul Hotel Dacia (anterior ÔÇ×Osp─ât─âria cea Mare"), imobil de categoria B, aflat ├«n centrul ora┼čului, acesta a fost construit ├«n stil baroc vienez t├órziu ├«ntre anii 1812-1829, fiind ulterior renovat─â, ├«n urma unui incendiu, ├«n anul 1906.├Än prezent imobilul se afl─â ├«ntr-o avansat─â stare de degradare, fiind afectat─â grav structura de rezisten┼ú─â, sens ├«n care este interzis accesul ├«n interiorul cl─âdirii.Cl─âdirea este ├«n proprietatea ├«n proprietatea investitorului Hrelescu Beatrice Astrid.

Pavilionul nr.5 (fost ÔÇ×Spital pentru trup─â ┼či subofi┼úeri"), este tot un imobil de categoria B din centrul localit─â┼úii.A fost ridicat ├«ntre anii 1808-1810 destina┼úia imobilului fiind aceea c spital militar pentru solda┼úii ┼či subofi┼úerii Regimentului de Grani┼ú─â Austriac.De-a lungul timpului cl─âdirea a fost supus─â unui proces de degradare.├Än prezent imobilulse afl─â ├«n proprietatea lui Verbi┼úchi Valeriu, care a demarat lucr─âri de renovare/restaurare, ce sunt executate de S.C. ÔÇ×Romedilges" S.R.L. din Timi┼čoara.

Hotelul Decebal (fost ÔÇ×Ferdinand"), una din bijuteriile arhitecturale ale sta┼úiunii, inclus pe lista monumentelor istorice la categoria A, imobilul a fost construit ├«n stil baroc austriac t├órziu ├«n perioada 1860-1862, afl├óndu-se ├«ntr-o avansat─â stare de degradare.├Än prezent imobilul se afl─â ├«n proprietatea lui Verbi┼úchi Valeriu, care a demarat lucr─âri de renovare/restaurare, ce sunt executate de S.C. ÔÇ×Romedilges" S.R.L. din Timi┼čoara.

R─âm├óne de v─âzut cum va gestiona dezastrul de la B─âile Herculane noul proprietar ┼či c├óte cl─âdiri vor intra ├«n patrimoniul statului. Unii proprietari sunt de p─ârere c─â ÔÇ×aceast─â sta┼úiune este o doamn─â foarte b─âtr├ón─â, ├«mbr─âcat─â ├«n straie demodate. Sta┼úiunea avea o voca┼úie aristocratic─â, acum e una cu voca┼úie popular─â. Nu va ├«nflori cu un astfel de turism. Trebuie s─â recapete o voca┼úie de elit─â, s─â atrag─â oameni cu bani. E nevoie de un proiect de arhitectur─â ┼či urbanism pentru ca sta┼úiunea s─â respecte cerin┼úele actuale", comenta Virgil Verbinschi, proprietarul mai multor cl─âdiri ├«n B─âile Herculane.