Descoperire remarcabilă: Prima așezare din Epoca Bronzului din Maghreb precede fenicienii
O echipă de arheologi condusă de Hamza Benattia Melgarejo, cercetător la Universitatea din Barcelona, susține că descoperirea rămășițelor unei așezări la Kach Kouch, de-a lungul râului Lau, la aproximativ 10 kilometri de coastă și 30 de kilometri sud-est de Tétouan, datând încă din anul 2200 î.Hr., rescrie perspectiva actuală asupra peisajului ambiental al Maghrebului antic. Această descoperire contrazice presupunerea îndelung acceptată conform căreia regiunea ar fi fost practic nelocuită până la sosirea fenicienilor, în jurul anului 800 î.Hr.
În studiul publicat în revista Antiquity, Kach Kouch este prezentat drept cea mai veche așezare de acest tip din Africa mediteraneană, în afara Egiptului. Situl, care se întinde pe un hectar, evidențiază trei faze distincte de ocupare, fiecare reprezentând un stadiu semnificativ de stabilire și adaptare.
Cea mai timpurie fază de activitate umană la Kach Kouch, datată între 2200 și 2000 î.Hr., a lăsat în urmă dovezi limitate, dar esențiale: trei fragmente de ceramică, un os de vacă și o unealtă din piatră cioplită. Deși nu este clar dacă această fază a presupus o așezare permanentă, confirmă însă prezența umană în regiune cu mult înainte de ceea ce se credea anterior.
O fază mai stabilă a apărut între 1300 și 900 î.Hr., când situl a devenit locul unei comunități agricole prospere. Săpăturile au scos la iveală clădiri din lemn și cărămizi din lut, silozuri săpate în piatră și unelte de măcinat din piatră, indicând un stil de viață agricol sedentar. Locuitorii cultivau orz, grâu, fasole și mazăre, în timp ce creșteau vite, oi și capre. Peste 8.000 de oase de animale au fost recuperate de la fața locului, consolidând imaginea unei comunități autosuficiente.
În ultima fază de ocupare, între 800 și 600 î.Hr., fenicienii nu au înlocuit populațiile existente, ci mai degrabă au influențat cultura și metodele locale de construcție. Casele tradiționale din nuiele și lut, anterior răspândite, au început să fie construite pe fundații de piatră, un element caracteristic arhitecturii feniciene. Această perioadă a adus și introducerea ceramicii modelate la roată și a uneltelor din fier din zona mediteraneană—o dovadă clară a intensificării schimburilor culturale.
„Săpăturile de la acest sit demonstrează că Maghrebul a fost un participant activ la rețelele sociale, culturale și economice ale Mediteranei,” a declarat Benattia Melgarejo.
În ciuda lipsei unor proiecte de cercetare ample axate pe trecutul din Epoca Bronzului al regiunii, descoperirile de la Kach Kouch oferă dovezi convingătoare că populațiile locale practicau agricultura, arhitectura și comerțul înainte de orice influență externă.
Kach Kouch a fost abandonat în jurul anului 600 î.Hr., fără semne de violență sau distrugere. Motivele rămân necunoscute, însă cercetătorii sugerează că locuitorii săi s-ar fi mutat spre noile așezări de pe coasta Africii de Nord, inclusiv Cartagina, unul dintre cele mai influente orașe feniciene, care mai târziu s-a confruntat cu Roma înainte de a fi distrus în anul 146 î.Hr.
Sursa: University of Barcelona / Kach Kouch archaeological project
