Descoperire arheologică la graniţa Imperiului Roman: "soldaţii romani îşi făceau duşmanii prieteni. Îi cumpărau cu una, cu alta"

O descoperirea arheologică oerecum întâmplătoare ar putea să schimbe modul în care a fost înţeleasă, până acum, istoria Daciei Romane.

Descoperirea a fost făcută la sfârşitul lui 2012 de către arheologii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, care au făcut câteva sondaje lângă Complexul Arheologic Porolissum de la Moigrad, în zona unde urmează să fie amenajate, printr-un proiect cu finanţare europeană-"Circuitul castrelor"-un drum de acces şi o parcare pentru turişti. Arheologul Horea Pop, şeful Secţiei de cercetare din cadrul muzeului, spune că sondajele s-au făcut "într-o încercare de a vedea ce este acolo", dat fiind faptul că locul va trebui cercetat anul acesta în vederea eliberării de sarcină arheologică.Ceea ce a pornit, iniţial, ca un simplu sondaj, s-a dovedit a fi, până la urmă, o adevărată revelaţie, în măsură să schimbe modul în care a fost înţeleasă, până acum, istoria Daciei Romane. Este vorba despre descoperirea unei aşezări barbare, contemporană cu locuirea soldaţilor romani în castrul de la Porolissum, aşezare situată chiar la zidurile cetăţii romane. "Noi ne-am mirat când am descoperit în Zalău, pe strada Corneliu Coposu, o aşezare germanică, surprinşi de cât de aproape de imperiu era acea locuire barbară. Pentru că sunt izvoare care spun că romanii nu îi lăsau pe barbari nici să îşi pască animalele la o distanţă mai mică de şapte stadii", explică arheologul Horea Pop importanţa acestei descoperiri.Arheologul spune că aşezarea, situată pe o terasă din partea laterală a actualului drum de acces, era amplasată chiar lângă şanţul de fortificare al cetăţii, descoperit cu aceeaşi ocazie. "Şanţul de fortificare al zidului oraşului, care merge pe culme de la vamă spre apeducte, este o construcţie impresionantă, cu o adâncime de doi metri şi jumătate şi o deschiderea la gură a şanţului de cinci metri. Era un obstacol serios în calea oricărui atac", explică el. Aşezarea în sine este una rudimentară, fără ziduri, fiind formată, cel mai probabil, de construcţii din lemn. "Vorbim despre barbari aduşi de către romani şi aşezaţi chiar sub zidurile cetăţii romane. Barbarii erau încurajaţi să locuiască acolo. Asta schimbă foarte mult percepţia faţă de politica pe care au dus-o romanii, adică ei îşi făceau duşmanii prieteni, îi cumpărau cu una, cu alta, în special cu elementele civilizaţiei din mediul roman", ne-a declarat Pop.Arheologul spune că aproximativ două treimi din materialul arheologic descoperit este de factură romană, iar o treime este de factură dacică şi germanică, vandalică mai exact. Vorbim, în acest moment, despre fragmente din obiecte de ceramică, cu diferenţieri clare între materialele şi finisajele specifice dacilor şi vadalilor şi cele care i-au consacrat pe romani, dar şi despre podoabe şi alte obiecte din metal, printre care şi o cheie, pe care cel care a realizat-o şi inscripţionat iniţialele. Arheologii au găsit şi o parte din mâna unei statui gigantice din bronz, precum şi monede de argint şi falsuri romane.