De la Biserică în Gulag jpeg

De la Biserică în Gulag

­čôü Comunism
Autor: Mihai Ta┼čc─â

Peste 150 de slujitori ai bisericii au fost supu┼či represiunilor ├«n primii ani de ocupa┼úie sovietic─â. Despre c├ó┼úiva dintre ei a scris renumitul scriitor disident rus Alexandr Soljeni┼ú├«n ├«n ÔÇ×Arhipelagul Gulag".

Considerat─â de Lenin ÔÇ×opium pentru popor", religia a fost ┼úinta urii bol┼čevice dup─â puciul militar din 1917 din Rusia. Biserici ┼či m─ân─âstiri ├«nchise, distruse sau transformate ├«n s─âli de distrac┼úie ┼či depozite, preo┼úi, c─âlug─âri ┼či enoria┼či ├«mpu┼čca┼úi sau trimi┼či ├«n gulag... Aceea┼či politic─â fa┼ú─â de Dumnezeu au aplicat comuni┼čtii ┼či ├«n Basarabia.

T─âv─âlugul bol┼čevic venit peste Basarabia ├«n vara anului 1940 s-a n─âpustit ├«nt├ói de toate asupra intelectualit─â┼úii. ├Änv─â┼ú─âtori, primari, judec─âtori, avoca┼úi, func┼úionari au fost supu┼či represiunilor politice ├«n chiar primele zile dup─â ocupa┼úie. Una dintre categoriile vizate ├«n mod special au constituit-o slujitorii cultelor. Potrivit unor date nedefinitivate, din cei peste 400 de preo┼úi r─âma┼či ├«n Basarabia, circa 150 au fost trimi┼či ├«n Siberia, ├«mpu┼čca┼úi pe loc sau condamna┼úi la moarte. Povestea a trei preo┼úi de la Biserica Ciuflea (foto) din Chi┼čin─âu se ├«nscrie ├«n ┼čirul crimelor comuniste. Doi dintre ace┼čtia au fost confra┼úi de gulag cu Alexandr Soljeni┼ú├«n.

Teodor Florea, condamnat de trei ori

Teodor Florea s-a n─âscut ├«n 1881 ├«n satul Albine┼ú, jude┼úul B─âl┼úi. Termin─â ├«n 1902 Seminarul Teologic din Chi┼čin─âu, fiind coleg de promo┼úie cu Teodor Neaga ┼či Nicolae Bivol, viitori deputa┼úi ├«n Sfatul ┼ó─ârii, iar ├«n 1906-Academia de Teologie din Kiev. Activeaz─â un timp ├«n Basarabia, profesor la seminarul pe care ├«l absolvise, iar ├«n 1910 guvernul ┼úarist ├«l expulzeaz─â la Samara, pentru c─â se opunea rusific─ârii Basarabiei. Dup─â un timp, se stabile┼čte cu traiul la Odesa, unde r─âm├óne ┼či dup─â unirea Basarabiei cu Rom├ónia, la 27 martie 1918, fiind profesor de religie la Gimnaziul nr. 5, apoi, din 1922, preot la Biserica ÔÇ×Sf├óntul Petru".


Prima dat─â este condamnat de troika NKVD ├«n 1931, pentru agita┼úie ┼či propagand─â antisovietic─â, la trei ani de gulag ├«n Extremul Orient. Este arestat din nou ├«n 1937, fiind ┼úinut ├«n izolator un an ┼či ┼čapte luni, ├«ns─â, din lips─â de probe, este eliberat. ├Ändep─ârtat de biseric─â, este for┼úat s─â se stabileasc─â cu traiul ├«n ora┼čul Herson, unde a lucrat la fabrica de uleiuri.

Teodor Florea jpg jpeg

├Än vara anului 1941, dup─â retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Ucrainei, redob├ónde┼čte dreptul de a fi preot, slujind p├ón─â ├«n decembrie 1941 ├«ntr-un sat din apropierea oro┼čului Herson. La 1 ianuarie 1942 revine la Odesa, unde se afla familia sa, fiind numit preot la Biserica Sturdza. Studiile ecleziastice temeinice ┼či experien┼úa sa au f─âcut posibil─â desemnarea lui ├«n calitate de protopop al bisericilor din ora┼č, func┼úie pe care o exercit─â p├ón─â ├«n 1943. Totodat─â, este ├«nv─â┼ú─âtor de religie la Liceul nr.1, membru al colegiului de redac┼úie al ziarului ÔÇ×Transnistria cre┼čtin─â" ┼či profesor de religie la Seminarul Teologic din Odesa.

Procesiuni anticomuniste

Teodor Florea nu-┼či ascundea viziunile antisovietice, pleda pentru studierea religiei ├«n ┼čcoal─â ┼či a organizat mai multe procesiuni religioase la care a condamnat comunismul. Convingerile sale politice le public─â ├«n numerele 3-4 din iulie-decembrie 1942 ale publica┼úiei ÔÇ×Transnistria cre┼čtin─â".

Demasc├ónd bol┼čevismul, Florea afirm─â: ÔÇ×Niciun guvern din lume nu a folosit at├ót de abil lozinca ┬źDezbin─â ┼či st─âp├óne┼čte┬╗ precum guvernul sovietic. Bol┼čevicii au dezbinat toate p─âturile sociale, le-au ├«mp─âr┼úit ├«n grupe ┼či le-au ├«nvr─âjbit una contra alteia". Apropierea trupelor sovietice de Odesa l-a obligat s─â se refugieze ├«n Rom├ónia, ├«n martie 1944. ├Än decembrie este repatriat ├«ns─â cu for┼úa ├«n URSS. Dup─â carantina obligatorie la Centrul de filtrare din Chi┼čin─âu, este pus ├«n libertate. Reu┼če┼čte s─â se angajeze preot la Biserica Ciuflea.

Ma┼čin─âria sovietic─â de reprimare l-a ajuns din urm─â la 2 martie 1945, c├ónd este arestat ┼či ├«nvinuit de agita┼úie ┼či propagand─â antisovietic─â. Dup─â o anchet─â care a durat p├ón─â toamna, Judec─âtoria Suprem─â a RSSM l-a condamnat, la 3 noiembrie 1945, la zece ani de gulag, cu dec─âdere din drepturile civile pentru o perioad─â de cinci ani. Examenul medical efectuat la 3 mai 1945 ar─âta c─â Teodor Florea suferea de miocardit─â ┼či alte boli, fiind inapt pentru munca fizic─â. Cu toate acestea este exilat la Polul Nord.

├Än cadrul campaniei de reexaminare a pedepselor aplicate persoanelor supuse represiunilor politice, ini┼úiat─â ├«n primii ani de dup─â moartea lui Stalin, maiorul NKVD al RSSM Bogdanov, cel care a studiat dosarul lui Florea, conchide:nu sunt argumente suficiente pentru anularea sentin┼úei ┼či reabilitarea lui Florea. A fost eliberat din gulag la 27 iulie 1954. Ajuns ├«n Basarabia este numit preot la biserica din satul Caraga┼č, raionul Slobozia. Dosarul penal p─âstrat la SIS nu con┼úine alte informa┼úii.

Victor ╚śipovalnikov, preotul ÔÇŁdezertorÔÇŁ

Victor ┼×ipovalnikov, rus de origine, s-a n─âscut la 28 ianuarie 1915 ├«n Arhanghelsk. ├Än 1931 se mut─â la Leningrad, unde termin─â un tehnicum de mecanic─â, apoi lucreaz─â la uzin─â. ├Än 1939, este ├«ncorporat ├«n Armata Ro┼čie. Dup─â mai multe transferuri, ├«n 1940 ajunge la Chi┼čin─âu, iar ├«n vara anului urm─âtor se retrage la Odesa ├«mpreun─â cu Armata Ro┼čie.

Ofensiva Armatei Rom├óne ┼či lips─â de transport ├«l ├«mpiedic─â s─â p─âr─âseasc─â Odesa. Educat ├«nc─â din copil─ârie ├«n smerenie fa┼ú─â de Dumnezeu, cu ajutorul unei cuno┼čtin┼úe, ├«n luna decembrie 1941, este angajat c├ónt─âre┼ú la Biserica Sturdza din ora┼č. Aici ├«l cunoa┼čte pe preotul Teodor Florea, prietenie care avea s─â o p─âstreze ┼či ├«n gulag. Concomitent, Victor ┼×ipovalnikov frecventeaz─â cursurile Seminarului Teologic din Odesa, iar dup─â absolvire, la 1 noiembrie 1943, a fost hirotonisit preot la aceea┼či biseric─â. ├Än prim─âvara anului 1944 este evacuat ├«n Rom├ónia, iar Patriarhul Nicodim Munteanu ├«l repartizeaz─â la M─ân─âstirea Cernica. ├Än decembrie 1944 este repatriat ├«n URSS. Ajuns la Chi┼čin─âu, apeleaz─â la Teodor Florea ┼či este angajat preot la Biserica Ciuflea.

Asa arata sentinta preotului dezertor Victor Sipovalnikov jpg jpeg

(A╚Öa arat─â sentin╚Ťa preotului ÔÇ×dezertorÔÇť Victor ╚śipovalnikov)

A fost arestat la 2 martie 1945, fiind ├«nvinuit de agita┼úie ┼či propagand─â antisovietic─â, recalificat─â p├ón─â la urm─â, ├«n lips─â de probe, ├«n ÔÇ×dezertare din armat─â". A fost interogat de ┼čase ori timp de dou─â luni. Rechizitoriul ├«ntocmit de c─âpitanul Danilov la 6 mai 1945 propunea Consf─âtuirii Speciale a NKVD a URSS aplicarea unei pedepse de trei ani de priva┼úiune de libertate. Instan┼úa extrajudiciar─â a considerat pedeapsa prea bl├ónd─â, condamn├óndu-l pe Victor ┼×ipovalnikov, la 12 noiembrie 1945, la cinci ani de gulag. A fost eliberat din gulag la 5 noiembrie 1947, ├«n baza decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS ÔÇ×Despre amnistie". Procuratura General─â a RSSM l-a reabilitat la 25 martie 1989.

Fragment din ÔÇ×Arhipelagul Gulag"

ÔÇ× ... [Peninsula] Peciora, ianuarie 1946. Un c├ómp ├«nz─âpezit. Cobor├ó┼úi din vagoane, au fost a┼čeza┼úi ├«n z─âpad─â, ├«n coloan─â c├óte ┼čase, num─âra┼úi, renum─âra┼úi ├«ndelung. ├Än sf├ór┼čit, i-au ridicat m├ón├óndu-i ┼čase kilometri pe c├ómpul ├«nghe┼úat. Grupul era de la Sud (Moldova) - to┼úi ├«n ├«nc─âl┼ú─âminte proast─â. C├óinii au fost pu┼či ├«n spate. ├Äi ├«mpingeau cu labele pe ultimii aresta┼úi, r─âsufl├óndu-le c├óine┼čte ├«n ceaf─â (├«n ultimul r├ónd, mergeau doi slujitori ai cultelor - unul b─âtr├ón ┼či c─ârunt, preotul Teodor Florea, sus┼úinut fiind de mai t├ón─ârul preot Victor ┼×ipovalnikov)". Alexandr Soljeni┼ú├«n, ÔÇ×Arhipelagul Gulag", vol. I.

S-a rugat lui Dumnezeu în biserică să moară Stalin

Gheorghe Buruian─â s-a n─âscut ├«n anul 1906 ├«n satul Dr─âgu┼čenii Noi, jude┼úul Chi┼čin─âu. ├Ä┼či face studiile la Facultatea de Teologie din Capital─â, pe care o termin─â ├«n anul 1930, fiind hirotonisit preot la biserica ÔÇ×Sf├óntul Mihail", din comuna Mihailovca, jude┼úul Tighina. ├Än septembrie 1940, reu┼če┼čte s─â se repatrieze ├«n Rom├ónia, dar revine la Mihailovca peste un an. La ├«nceputul lui aprilie 1942 se ├«ncadreaz─â voluntar ├«n Armata Rom├ón─â ├«n calitate de preot militar, av├ónd gradul de c─âpitan. S-a aflat pe frontul din Crimeea p├ón─â ├«n luna aprilie 1943, c├ónd a fost demobilizat, ├«ntorc├óndu-se la Mihailovca. ├Än scopul re├«ntregirii familiei care se afla ├«n Rom├ónia, ├«n toamna lui 1944 trece cu traiul la Chi┼čin─âu, ob┼úin├ónd un post de preot la Biserica Ciuflea. ├Än perioada interbelic─â a fost membru al Partidului Na┼úional Cre┼čtin, candid├ónd pe listele acestuia la alegerile pentru Senat ┼či Camera Deputa┼úilor din Rom├ónia.

Comuni┼čtii i-au ├«ncriminat faptul c─â ├«n luna noiembrie 1944, la rug─âmintea unor enoria┼če, a oficiat o panihid─â ÔÇ×pentru moartea c├ót mai grabnic─â a lui Stalin". La finele slujbei religioase, Buruian─â le-a spus femeilor c─â panihida nu poate avea niciun efect. R─âspunsul uneia dintre solicitante a fost c─â odat─â ce oamenii se roag─â pentru ├«ns─ân─âto┼čirea celui apropiat, crez├ónd ├«n puterea magic─â a rug─âciunii, acelea┼či efecte ar trebui s─â le aib─â ┼či rug─âciunea pentru moartea lui Stalin.

├Än timpul interogatoriului, Gheorghe Buruian─â recunoa┼čte c─â s-a l─âsat influen┼úat ┼či de dasc─âl, care i-a spus c─â un grup de femei deja de 40 de zile postesc ┼či se roag─â pentru plecarea sovieticilor din Basarabia. Mai precizeaz─â c─â ini┼úiativa nu a fost a lui, ├«ns─â un preot trebuie s─â execute o rug─âminte venit─â de la enoria┼či. De asemenea, lui Buruian─â i s-a imputat c─â ├«n toamna lui 1944, particip├ónd la slujba de Sf├óntul Dumitru, la biserica cu acela┼či hram, a prosl─âvit numele Regelui Mihai I al Rom├óniei.

A fost arestat la 30 ianuarie 1945, fiind ├«nvinuit de agita┼úie ┼či propagand─â antisovietic─â. Prin sentin┼úa Judec─âtoriei Supreme a RSSM din 27-28 noiembrie 1945, Gheorghe Buruian─â a fost condamnat la zece ani de priva┼úiune de libertate, cu dec─âdere din drepturile civile pentru o perioad─â de cinci ani ┼či confiscarea averii personale. A fost eliberat condi┼úionat ├«n decembrie 1953. Este reabilitat la 18 martie 1996.

Articol preluat de pe http://www.adevarul.ro/