De ce îi obsedează Shakespeare pe americani? jpeg

De ce îi obsedează Shakespeare pe americani?

William Shakespeare ┼či piesele sale sunt prezente ├«n foarte multe aspecte ale vie┼úii ├«n America. Cea mai bun─â modalitate de a vedea rolul durabil al lui Shakespeare ├«n cultura american─â este aceea de a te uita la obiectele din via┼úa de zi cu zi a americanilor. Reclamele ┼či desenele animate, calendarele, albumele de amintiri sunt doar c├óteva din materialele prin care William Shakespeare ┼či-a f─âcut apari┼úia de-a lungul anilor.

Se pare c─â scriitorul englez ┼či piesele sale au ├«nsemnat dintotdeauna pentru americani ceva mai mult dec├ót o sear─â reu┼čit─â la teatru. ├Än anii de dup─â R─âzboiul de Independen┼ú─â, acesta a devenit pentru unii scriitori americani un simbol al trecutului englez ┼či un fondator al literaturii americane pentru al┼úii. Lucr─ârile lui Shakespeare au inspirat printre multe altele, fondarea unor cluburi, spectacole comunitare, festivaluri, ├«nfiin┼úarea unor libr─ârii.

├Än perioada de dinaintea apari┼úiei mass mediei, printre modalit─â┼úile de petrecere a timpului liber de c─âtre americani, se num─ârau ┼či hobbyurile, cluburile. Acestea erau v─âzute ca mijloace de ├«mbun─ât─â┼úire a sinelui, dar ┼či de socializare. Spre mijlocul secolului al XIX-lea au ├«nceput s─â apar─â societ─â┼úi shakespeariene, formate din oameni cu interese mutuale ├«n piesele de teatru ale lui Shakespeare. Unele dintre acestea aveau ca membri doar femei, func┼úion├ónd ca un club literar, altele erau limitate doar la b─ârba┼úi. Majoritatea acestor societ─â┼úi citeau ┼či discutau piesele ca ├«ntr-un club modern de lectur─â. Un num─âr de astfel de societ─â┼úi le g─âsim ┼či ast─âzi, multe dator├óndu-┼či existen┼úa unor oameni care vor s─â ÔÇ×├«mpart─âÔÇŁ Shakespeare ┼či cu al┼úi prieteni cu convingeri asem─ân─âtoare. ÔÇ×Philadelphia Shakespere SocietyÔÇŁ fondat─â ├«n 1861, exclusiv format─â din b─ârba┼úi, ┼či ÔÇ×Wellesley College Shakespeare SocietyÔÇŁ ├«nfiin┼úat ├«n 1877, sunt dou─â exemple.

O nou─â abordare

O dat─â cu anii 1970, mul┼úi dintre c─ârturarii americani au ├«nceput s─â acorde o mai mare aten┼úie contextului istoric ┼či cultural ├«n care operele literare au fost scrise. ├Än loc ca piesele s─â fie tratate ca opere izolate, prin noua abordare se iau ├«n considerare conflictele sociale, aspecte ale politicului, filozofiei, credin┼úele religioase sau alte idei, de exemplu piesele lui Shakespeare ar fi putut s─â fie ├«n┼úelese de audien┼úa contemporan─â acestuia, f─âr─â nicio explica┼úie. Acest model de analiz─â a lucr─ârilor literare se mai nume┼čte ┼či ÔÇ×the new historicismÔÇŁ. Atunci c├ónd te ├«nt├ólne┼čti cu o oper─â literar─â, pe l├óng─â faptul c─â te poate fascina, ├«n unele cazuri te ajut─â s─â ├«n┼úelegi o ├«ntreag─â lume cultural─â din care aceste crea┼úii vin.

Shakespeare ┼či ├«nv─â┼ú─âm├óntul american

├Än clasele ┼čcoalare multiculturale din America de ast─âzi, o ├«n┼úelegere nuan┼úat─â a conceptelor europene de na┼úiune, ras─â ┼či destin imperial trebuie s─â se adreseze problemelor sensibile cultural, care apar ├«n multe din piesele lui Shakespeare. ├Än timp ce piesele reflectau ini┼úial ├«ngrijor─ârile lumii moderne care se extindea, Bardul a ap─ârut ca o voce ┼či ca un simbol al imperiului ┼či al ÔÇ×Englishness-uluiÔÇŁ(faptul de a fi englez). Acum el este cel mai important reprezentat al culturii literare globalizate ┼či cel mai popular autor de piese al lumii nevorbitoare de limb─â englez─â.

Shakespeare a ÔÇ×sositÔÇŁ pentru prima dat─â ├«n ┼čcolile din America nu ca un dramaturg, ci ca o sum─â de pasaje izolate pe care elevii le memorau ┼či recitau, ca pe un pasaj din Biblie sau un discurs de George Washington.

La ├«nceptul secolului XX s-a afirmat o tendin┼ú─â-mai ├«nt├ói ├«n Anglia, ajung├ónd apoi ├«n America-aceea de a realiza spectacole ├«n aer liber, ├«n care to┼úi locuitorii or─â┼čelului, se presupunea, trebuiau s─â participe ├«ntr-un fel sau altul la realizarea specatacolului. Astfel, chiar dac─â erai imigrant sau locuiai acolo de genera┼úii, f─âceai parte din ora┼čul sau or─â┼čelul respectiv, tocmai pentru c─â participarea la punerea ├«n scen─â a piesei, ├«┼úi d─âdea sentimentul c─â te afli ├«ntr-un loc cu o istorie frumoas─â, ┼či c─â faci parte din ea.

├Än jurul anului 1916, datorit─â anivers─ârii a 300 de ani de la moartea lui Shakespeare, multe astfel de reprezent─âri ├«n aer liber erau despre Shakespeare ┼či perioada elisabethan─â. Rar se juca ├«ntreaga pies─â. ├Än aceast─â perioad─â, chiar ┼či ├«n ┼čcoli, cea mai popular─â pies─â de ├«nv─â┼úat, era Iulius Caesar. Par┼úial, pentru c─â studen┼úii ├«nv─â┼úau latina ┼či erau familiariza┼úi cu propria descriere a lui Ceasar cu privire la R─âzboaiele Gallice, dar ┼či pentru c─â din anumite perspective era una dintre cele mai ÔÇ×curateÔÇŁ piese ale lui Shakespeare.

Americanii c─âutau ├«n dramaturgul englez valorile, problemele ┼či ideile de care erau interesa┼úi. Normal c─â asta ├«nsemna c─â ei trebuiau s─â ignore p─âr┼úile care nu erau conforme cu ideile lor. Din piese precum Henric al VI-lea, americanii au ├«mprumutat lucruri care sugerau c─â Shakespeare ar fi crezut ├«n democra┼úie sau republic─â, c─â ar fi fost interesat de Lumea Nou─â, pentru c─â era nou─â ┼či c─â el ar fi v─âzut ├«n ├«ncrederea de sine american─â, ├«n americanul ÔÇ×how-toÔÇŁ ┼či ├«n calit─â┼úile care erau importante pentru americanii de atunci, calit─â┼úi pe care el le considera importante.

Se pare că ziare particulare din 1916, care erau pentru intrarea S.U.A. în război, s-au folosit de piesa Henric al V-lea, care este o piesă despre război, pentru a argumenta că americanii trebuie să se pregătească de război.

Shakespeare:cultur─â de mas─â sau cultur─â a elitelor?

├Än secolul al XIX-lea, dac─â mergeai la o pies─â de Shakespeare, ai fi v─âzut ├«n sal─â tot felul de oameni, de la clasa muncitoare, p├ón─â la aristocra┼úie. Nu era o separare;linia dintre cultura elitelor ┼či cultura de mas─â nu era at├ót de groas─â, ┼či oamenii puteau p─âtrunde mai u┼čor dintr-o parte ├«n alta.

P├ón─â spre sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea, clasa muncitoare din America savura piesele lui Shakespeare ca ┼či elitele, cunosc├ónd piesele la fel de bine ca ace┼čtia. ├Än acea perioad─â erau frecvente piesele muzicale ┼či alte spectacole populare ├«n care erau parodiate discursuri ┼či personaje din dramaturgul englez. Pentru ca acele reprezenta┼úii s─â fie amuzante, audien┼úa ar fi trebuit s─â cunoasc─â piesele originale. Numai c─âtre sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea Shakespeare a devenit un indicator cultural al elitelor.

henry 8 website photo jpg jpeg

├Än secolul al XX-lea, natura rela┼úiei dintre publicul american ┼či Shakespeare s-a schimbat. Era ├«n continuare cel mai cunoscut, respectat ┼či citat dramaturg, ├«ns─â opera sa a ajuns treptat s─â fie v─âzut─â ca fac├ónd parte mai mult din cultura elitelor, dec├ót din cultura popular─â. Piesele sale au devenit mai mult o modalitate de educa┼úie, dec├ót de distrac┼úie, o posesiune a unei audien┼úe elitiste, dec├ót proprietatea tuturor americanilor.

P├ón─â spre sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea, clasa muncitoare din America savura piesele lui Shakespeare ca ┼či elitele, cunosc├ónd piesele la fel de bine ca ace┼čtia. ├Än acea perioad─â erau frecvente piesele muzicale ┼či alte spectacole populare ├«n care erau parodiate discursuri ┼či personaje din dramaturgul englez. Pentru ca acele reprezenta┼úii s─â fie amuzante, audien┼úa ar fi trebuit s─â cunoasc─â piesele originale. Numai c─âtre sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea Shakespeare a devenit un indicator cultural al elitelor.

├Än secolul al XX-lea, natura rela┼úiei dintre publicul american ┼či Shakespeare s-a schimbat. Era ├«n continuare cel mai cunoscut, respectat ┼či citat dramaturg, ├«ns─â opera sa a ajuns treptat s─â fie v─âzut─â ca fac├ónd parte mai mult din cultura elitelor, dec├ót din cultura popular─â. Piesele sale au devenit mai mult o modalitate de educa┼úie, dec├ót de distrac┼úie, o posesiune a unei audien┼úe elitiste, dec├ót proprietatea tuturor americanilor.

Shakespeare ┼či problemele sociale americane

O alt─â dimensiune a influen┼úei shakespeariene ├«n societatea american─â se r─âsfr├ónge ┼či asupra problemei rasiale. Aceasta problem─â presupune ┼či o rela┼úie complicat─â ├«ntre afro-americani ┼či Shakespeare, pentru c─â acesta din urm─â, fiind un simbol al culturii elitelor albe, a devenit o metod─â de a stabili bariere ├«n ┼čcoli ┼či ├«n societate. Ast─âzi, unii actori, auditori, ┼čcolari sau studen┼úi afro americani ├«l revendic─â pe Shakespeare ca fiind al lor, interpret├óndu-i lucr─ârile din perspectiva propriilor experien┼úe.

Un fenomen interesant de la ├«nceputul secolului XX, este acela c─â, prin Shakespeare, foarte mul┼úi imigran┼úi ┼či-au ├«nsu┼čit sentimentul american. Pentru oamenii ce se mutau ├«n ora┼če ┼či ├«n mod special pentru emigran┼úii care veneau ├«n S.U.A. ┼či se mutau ├«n ghetouri, ├«ncepeau s─â creeze modalit─â┼úi care s─â-i ajute s─â devin─â americani, s─â se aculturalizeze. ├Än c─âminele culturale se jucau ┼či piese de Shakespeare, dar totodat─â se ├«ncuraja, ca mai ales tinerii, s─â ├«nve┼úe dansuri populare din perioada elisabethan─â.

Rela┼úia dintre Shakespeare ┼či cinamatografia american─â

Rela┼úia dintre Shakespeare ┼či cinamatografia american─â este un alt aspect interesant ce nu trebuie ocolit. ├Äns─â ┼či teatrul muzical american a fost foarte interesat de preluarea de subiecte shakespeariene. Piesele lui Shakeapeare furnizau intrigi, personaje sau inspira┼úii pentru multe musical-uri.

Poate p─ârea surprinz─âtor, dar piesele lui Shakespeare vechi de 400 de ani au fost o parte a filmelor americane ├«nc─â de la ├«nceputul cinematografiei. ├Än perioada de ├«nceput a filmului mut, piesele sale erau un bun subiect pentru filmele scurte. Chiar ┼či atunci erau dou─â feluri de filme cu Shakeaspeare:prelu─ârile ┼či adapt─ârile dup─â piesele sale.

Leg─âtura dintre Shakespeare ┼či Hollywood nu numai c─â a durat, dar a prosperat de atunci de la proiectele mari din anii ÔÇÖ20, ÔÇÖ30 ┼či ÔÇÖ50, p├ón─â la produc┼úiile televizate, filmele experimentale ┼či independente, ┼či filmele pentru adolescen┼úi.

Shakespeare este cunoscut de mare public. El este o celebritate ├«n S.U.A., un adev─ârat brand. Este util, este recunoscut, piesele lui sunt recunoscute. ├Än America, dac─â ai un produs pentru care ├«ncerci s─â faci publicitate, dac─â ├«ntr-adev─âr vrei ca un mesaj al t─âu s─â ajung─â la public, ┼či folose┼čti limbajul lui Shakespeare sau imaginea lui, atunci vei avea parte de o plaj─â mai larg─â de public care va recunoa┼čte referin┼úele. Shakespeare apare ca subiect, ca muz─â, ca mod de a vinde produsul.

Ast─âzi, William Shakespeare r─âm├óne cel mai pus ├«n scen─â dramaturg ÔÇô prezentat ├«n spectacole de teatru, filme, ┼čcoli, la festivaluri ┼či citit ├«n milioane de case. Influen┼úa lui asupra societ─â┼úii americane ┼či nu numai, este cov├ór┼čitoare.