Cuza, erou sau dictator? jpeg

Cuza, erou sau dictator?

­čôü Monarhia ├«n Rom├ónia
Autor: Florin Marin, Mihai Voinea
­čŚô´ŞĆ 26 ianuarie 2011

De┼či domnia sa a fost controversat─â, momentul Unirii Principatelor de la 1859 este singurul aspect la care rom├ónii se raporteaz─â atunci c├ónd vine vorba despre Alexandru Ioan Cuza. ÔÇ×Adev─ârulÔÇť a provocat mai mul┼úi istorici, ├«n ├«ncercarea de conturare a unei imagini a domnitorului dezbr─âcat─â de mit ┼či mai apropiat─â de realitate.

Ziua de 24 ianuarie readuce, an de an, ├«n memoria colectiv─â a rom├ónilor imaginea lui Alexandru Ioan Cuza ca simbol al Unirii Principatelor Rom├óne de la 1859. Cu toate c─â domnia sa a fost una destul de controversat─â, momentul Unirii este singurul aspect la care rom├ónii se raporteaz─â atunci c├ónd vine vorba despre Alexandru Ioan Cuza. Prin vocea unor istorici, ÔÇ×Adev─ârul" ├«ncearc─â s─â v─â prezinte o imagine c├ót mai apropiat─â de realitate a domnitorului.Dup─â ├«nf─âptuirea Unirii, Cuza a ini┼úiat o serie de reforme interne, precum secularizarea averilor m─ân─âstire┼čti, reforma agrar─â ┼či reforma ├«nv─â┼ú─âm├óntului. ├Än aplicarea acestora s-a lovit de rezisten┼úa Adun─ârii Legiuitoare, pe care a dizolvat-o la 2 mai 1864, prin for┼ú─â.

ÔÇ×Cuza a constatat la un moment dat c─â nu avea destul─â putere, c─â reformele sale treceau foarte greu neav├ónd sus┼úinere ├«n Parlament ┼či a devenit autoritar. A dat un fel de lovitur─â de stat ├«n 1864, ┼či-a sporit puterea proprie, ├«n defavoarea celorlalte institu┼úii. Reu┼če┼čte astfel s─â-┼či atrag─â criticile de la st├ónga politic─â, care se temea c─â va deveni tiran", explic─â istoricul Ion Bulei.La 10 mai 1864, Cuza modific─â, prin plebiscit, Conven┼úia de la Paris care  reprezenta p├ón─â la acel moment Constitu┼úia dup─â care func┼úionaser─â Principatele, transform├ónd-o ├«n Statutul Dezvolt─âtor al Conven┼úiei de la Paris. Cea mai important─â modificare era redistribuirea organiz─ârii statale astfel ├«nc├ót domnitorul s─â aib─â puteri sporite, ceea ce a atras nemul┼úumiri at├ót din plan intern, c├ót ┼či din plan extern.ÔÇ×Imaginea de erou e corect─â"ÔÇ×Se creeaz─â o coali┼úie ├«mpotriva lui, format─â din aceea┼či unanimitate care l-a ┼či ales, celebra ┬źmonstruoas─â coali┼úie┬╗. I s-a repro┼čat c─â s-a ├«nconjurat de o camaril─â, condus─â de ┼čeful Po┼čtelor, ┼či de rubedenii de-ale lui", mai spune Bulei.Istoricul Dan Berindei consider─â c─â imaginea pe care mentalul colectiv o are despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza este fireasc─â, iar comportamentul care i-a atras ulterior ├«ndep─ârtarea de la tron nu ar trebui s─â-i ┼čtirbeasc─â meritele.ÔÇ×Imaginea lui Cuza de simbol al Unirii este una corect─â. Cuza a f─âcut multe lucruri pozitive ┼či dup─â aceea, chiar dac─â metodele folosite de el sunt discutabile. Faptul c─â el a pierdut ulterior din popularitate se datoreaz─â ┼či faptului c─â ┼úara era ├«n criz─â economic─â, salariile ofi┼úerilor erau nepl─âtite. El a avut certe apuc─âturi dictatoriale, dar a fost for┼úat de condi┼úiile obiective ale acelor vremuri s─â recurg─â la ele.Marile Puteri au impus, prin Conven┼úia de la Paris, un sistem electoral foarte restrictiv ┼či el era nevoit s─â schimbe acest lucru ca s─â ├«┼či poat─â ├«nf─âptui reformele. A realizat o serie de reforme solide, dar gre┼čeala lui este c─â a ├«ncercat s─â le fac─â de unul singur, f─âr─â a mai p─âstra leg─âtura cu elita politic─â a vremii. Aceasta a fost una dintre marile lui gre┼čeli", ne-a declarat Dan Berindei.AbdicareaAlexandru Ioan Cuza a fost for┼úat de comploti┼čtii din ÔÇ×monstruoasa coali┼úie" s─â renun┼úe la tron ├«n noaptea 10 spre 11 februarie 1866. La finalul zilei, domnitorul a fost obligat s─â p─âr─âseasc─â ┼úara. Avea s─â moar─â ├«n Germania, la 15 mai 1873, pe c├ónd avea doar 53 de ani.ÔÇ×Abdicarea lui este o rezultant─â a opozi┼úiei pe care a st├órnit-o domnia sa. Are cauz─â intern─â, nu extern─â. N-am putea zice c─â una dintre Marile Puteri ┼či-ar fi dorit s─â-l dea jos pe Cuza. De exemplu, Rusia voia s─â distrug─â axul de unire, nu pe Cuza. Nu este o reac┼úie a unei Mari Puteri. C─âderea este determinat─â de cauze interne, care ┼úin de gre┼čelile din timpul domniei sale. F─âc├ónd at├ót de multe lucruri, nu putea s─â nu fac─â ┼či gre┼čeli, care au fost interpretate ca atare sau chiar au fost gre┼čeli", a ad─âugat Ion Bulei."A realizat o serie de reforme solide, dar gre┼čeala lui este c─â a ├«ncercat s─â le fac─â de unul singur, f─âr─â a mai p─âstra leg─âtura cu elita politic─â a vremii."Dan Berindeiistoric 

image

ÔÇ×Cuza a fost produsul Unirii"

Adrian Cioroianu, istoricIstoricul Adrian Cioroianu este de p─ârere c─â Alexandru Ioan Cuza n-ar trebui privit doar prin prisma imaginii de artizan al Unirii, ac┼úiunile sale ulterioare ┼či felul ├«n care a ajuns s─â renun┼úe la tron fiind la fel de importante ├«n creionarea unei raport─âri juste la personalitatea domnitorului.ÔÇ×Cuza a pierdut din popularitatea c─âp─âtat─â prin ├«nf─âptuirea Unirii pentru c─â nu a reu┼čit s─â p─âstreze un echilibru cu contemporanii s─âi. Alexandru Ioan Cuza credea c─â el a f─âcut Unirea, ceea ce era profund gre┼čit. Nu Cuza a f─âcut Unirea, el a fost produsul Unirii. Elita politic─â rom├óneasc─â a f─âcut-o, iar el a fost ales s─â o simbolizeze. Ajunsese s─â se cread─â de ne├«nlocuit ┼či s─â nu mai ┼úin─â cont de p─ârerile celor din jurul s─âu ┼či tocmai de aceea a fost rejectat", afirm─â Cioroianu.Fostul ministru de Externe crede c─â Alexandru Ioan Cuza putea avea o domnie mai ├«ndelungat─â dac─â ar fi ┼čtiut cum s─â-i ┼úin─â aproape pe liderii politici ai vremii.ÔÇ×Principala gre┼čeal─â a lui Cuza a fost aceea c─â s-a certat cu cei care l-au adus la putere. El a intrat ├«n conflict cu elita vremii, ├«ncep├ónd cu Mihail Kog─âlniceanu, cu care fusese ├«n rela┼úii foarte bune. A dizolvat Adunarea Legiuitoare ┼či a ├«nceput s─â lase impresia c─â vrea s─â instaureze o dinastie proprie. C─âp─âtase tendin┼úe u┼čor dictatoriale ┼či acesta a fost motivul pentru care a fost ├«mpins s─â abdice, el nu poate fi privit ca o victim─â a intereselor pe care le-a atins prin reformele sale", ne-a declarat Adrian Cioroianu.Sprijini┼úi de Napoleon al III-leaUnirea Mic─â de la 24 ianuarie 1859 este o urmare direct─â a prevederilor Tratatului de la Paris din anul 1858, prin care marile puteri din Europa au permis Principatelor Rom├óne s─â-┼či reformeze sistemul de guvernare. Calendarul istoric rom├ónesc arat─â c─â, dup─â alegerea unanim─â a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, muntenilor din ┼óara Rom├óneasc─â le-a fost sugerat acela┼či conduc─âtor.Conservatorii care dominau guvernarea ├«n acel moment au acceptat cu u┼čurin┼ú─â aceast─â idee, realiz├ónd de facto unirea la 24 ianuarie 1859. Sprijinit─â de Napoleon al III-lea, unirea celor dou─â principate a fost recunoscut─â ┼či de celelalte mari puteri, ├«n cadrul Conferin┼úei de la Paris de la 1 aprilie 1859.├Än ciuda popularit─â┼úii de care se bucura la ├«nceputul domniei ┼či a seriei de reforme radicale, Cuza a fost obligat s─â abdice ├«n 1866, ca urmare a unirii for┼úelor de opozi┼úie ├«ntr-o coali┼úie ÔÇ×monstruoas─â". Istoricii spun ├«ns─â c─â, de la ├«nceput, domnia sa st─âtea sub semnul provizoratului. Lauren┼úiu Ungureanu

image