Cum au reu┼čit rom├ónii piard─â definitiv podul de peste Dun─âre al ├«mp─âratului Traian, s├órbii l au transformat ├«ntr o min─â de aur jpeg

Cum au reu┼čit rom├ónii piard─â definitiv podul de peste Dun─âre al ├«mp─âratului Traian, s├órbii l-au transformat ├«ntr-o min─â de aur

├Ämp─âratul Traian ridica ├«n urm─â cu 2.000 de ani podul de la Drobeta, una cele mai grandioase construc┼úii de acest gen din ├«ntreaga antichitate, ├«n numai doi ani. Acum, ruinele podului de pe malul rom├ónesc al Dun─ârii de la Drobeta stau  ├«ntr-o cuv─â plin─â cu ap─â, ├«nconjurat─â de b─âl─ârii ┼či de mun┼úi de gunoaie. Dar, pe malul s├órbesc, vecinii no┼čtri pun mare pre┼ú pe trecut ┼či investesc ├«n conservarea valorilor.

Dumnezeu ├«┼úi d─â, dar nu-┼úi bag─â ┼či-n traist─â, spune un proverb rom├ónesc care se potrive┼čte de minune cu ceea ce se ├«nt├ómpl─â la Drobeta Turnu Severin.

Autorit─â┼úile din Mehedin┼úi nu au fost ├«n stare nici m─âcar s─â cheltuiasc─â fondurile puse la dispozi┼úie de Uniunea European─â pentru reabilitarea Complexului Muzeal Regiunea Por┼úilor de Fier. ├Än cadrul acestui proiect era prins─â ┼či o solu┼úie pentru punerea ├«n valoare ┼či conservarea Piciorului Podului lui Traian, dar din c├óte se pare muzeul va pierde fondurile europene. Aceste vestigii deosebit de importante ale Rom├óniei stau ├«ntr-o cuv─â de beton plin─â cu ap─â. De jur ├«mprejur imaginea este dezolant─â:gunoaie aruncate de-a valma, mun┼úi de gunoaie, b─âl─ârii c├ót casa, ┼čobolani, ┼čerpi.

image

FOTO Gunoaiele din vecin─âtatea vestigiilor de la Drobeta

┼×i ca tabloul s─â fie complet din pere┼úii cuvei s-au desprins buc─â┼úi mai mari sau mai mici din arm─âtur─â. Turi┼čtii care vor s─â ajung─â aici sunt nevoi┼úi s─â str─âbat─â din port un drum aproape impracticabil, neasfaltat ┼či plin de gropi.

Dac─â vestigiile istorice sunt uitate, ├«n schimb autorit─â┼úile locale au avut mare grij─â s─â ridice pe bani grei o machet─â chicioas─â a celebrului pod pe un sens giratoriu la intrarea ├«n municipiu dinspre Timi┼čoara.

ÔÇ×Se va realiza o alt─â cuv─âÔÇŁ

Din birou, managerul de proiect de la Consiliul Jude┼úean Mehedin┼úi, C─ât─âlin Gabriel Ilina, spune c─â lucr─ârile la Piciorul Podului lui Traian vor fi finalizate p├ón─â la sf├ór┼čitul anului.

ÔÇťDin punct de vedere tehnic s-a propus spargerea cuvei de beton, se consider─â a fi nu cea mai bun─â solu┼úie, se poate observa c─â se adun─â acolo foarte mult─â ap─â, infiltra┼úii, precipita┼úii, ┼či dup─â spargerea acestei cuve de beron se va realiza o alt─â cuv─â ÔÇô se cheam─â un sistem de pere┼úi mula┼úi care va asigura impermeabilizarea zonei. Timpul r─âmas este destul de scurt, dar conform graficului de execu┼úie a lucr─ârilor avem timp, 80 la sut─â din cuv─â a fost realizat─â, a r─âmas restul coloanelor secante ┼či dup─â realizarea acestora urmeaz─â spargerea cuvei de betonÔÇŁ, spune acesta. 

Realitatea din teren ├«l contrazice ├«ns─â ┼či cel mai probabil lucr─ârile la Piciorul Podului lui Traian s-ar finaliza p├ón─â la sf├ór┼čitul lunii decembrie 2015 dac─â ├«ntre timp Consiliul Jude┼úean Mehedin┼úi ar descoperi un alt arhitect de talia lui Apolodor din Damasc. C├ót prive┼čte mizeria din jur este ÔÇ×scuzabil─âÔÇŁ ├«n opinia managerului de proiect:ÔÇ×Pentru c─â acolo este un ┼čantier, se lucreaz─â, sunt materiale de construc┼úii, imposibil s─â avem o zon─â absolut curat─â, putem vorbi de o zon─â impecabil─â dup─â finalizarea lucr─ârilorÔÇŁ.

La sârbi se poate

Dac─â la noi nu se pot cheltui fondurile europene, nu se poate face cur─â┼úenie, nu se poate asfalta un drum, la vecinii s├órbi, acolo unde se g─âse┼čte cel─âlalt picior al podului, se poate. S├órbii ne dau lec┼úii de turism. Locul este bine exploatat din punct de vedere turistic, cu indicatoare corespunz─âtoare, cu locuri de relaxare pentru turi┼čti. 

S├órbii au avut grij─â s─â asfalteze ┼či s─â ilumineze drumul care duce spre vestigiile romane. ┼×i aici Piciorul Podului lui Traian st─â ├«ntr-o cuv─â, dar locul este amenajat cu mare grij─â ┼či nu exist─â mizerie.

image

FOTO Piciorul Podului lui Traian pe malul sârbesc al Dunării

┼×i asta, ├«n condi┼úiile ├«n care Serbia nu este membr─â a U.E., deci nu i s-au pus la dispozi┼úie fonduri importante pentru dezvoltarea turismului. Nici situa┼úia politic─â din statul vecin de peste Dun─âre nu a fost una favorabil─â, dac─â ne g├óndim c─â acesta a fost m─âcinat de conflicte interetnice, plus bombardamentele NATO din timpul embargoului impus fostei Republici Yugoslave. Cu toate acestea, s├órbii ┼či-au v─âzut ├«n continuare de treab─â, fiind cu un pas ├«naintea noastr─â la capitolul turism. 

De ce nu s-a realizat proiectul

La data de 24 decembrie 2009, Consiliul Jude┼úean Mehedin┼úi a semnat contractul de finan┼úare nerambursabil─â pentru proiectul ÔÇ×Reabilitarea Complexului Muzeul Regiunii Por┼úilor de Fier ┼či valorificarea lui ca produs turisticÔÇŁ cu un buget ini┼úial de 51.739.132, 62 lei ┼či care urma s─â se desf─â┼čoare pe o perioad─â de 32 de luni. ├Än data de 27 septembrie 2010 a fost semnat contractul de lucr─âri cu Asocierea SC Confort Timi┼čoara SA (lider asociere) ┼či SC ICIM Arad SA. Dar de la data semn─ârii contractului ┼či p├ón─â acum au ap─ârut o serie de probleme care au dus la ├«nt├órzirea finaliz─ârii lucr─ârilor la timp, astfel c─â proiectul este realizat, ├«n prezent, ├«n propor┼úie de circa 70 la sut─â.

Urmărite parcă de ghinion, lucrările aveau să fie întârziate din tot felul de impedimente, care nici în cel mai pesimist scenariu nu ar fi putut fi luate în calcul.

ÔÇ×Ceea ce pot s─â v─â spun este c─â acum se fac eforturi foarte mari ca p├ón─â la sf├ór┼čitul anului s─â se realizeze proiectul, din p─âcate consider c─â s-au pierdut ni┼čte ani importan┼úi ├«nc─â de la demarare ┼či nu cred, dup─â p─ârerea mea, c─â va fi posibil s─â fie finalizat p├ón─â la sf├ór┼čitul anului 2015, dar ├«mi doresc din suflet s─â fiu contrazis─â ├«n afirma┼úia pe care o fac ast─âzi ├«n fa┼úa d-voastr─âÔÇŁ, a spus managerul Muzeului Regiunii Por┼úilor de Fier, Doini┼úa Chircu, ├«n cadrul ultimei ┼čedin┼úe de Consiliu Jude┼úean din luna mai.