Comori vechi de 3.400 de ani descoperite în Ungaria dezvăluie secrete antice
Arheologii care au efectuat săpături pe Dealul Somló, în vestul Ungariei, au scos la lumină șase tezaure extraordinare de artefacte metalice, vechi de peste 3.000 de ani, oferind informații noi despre viața socială și ritualică a comunităților din Epoca Bronzului și începutul Epocii Fierului din zonă. Descoperirile, realizate între anii 2023 și 2025, au fost prezentate într-un articol recent publicat în revista Antiquity.
Dealul Somló, un con vulcanic stins cu o înălțime de aproximativ 430 de metri, situat în județul Veszprém și astăzi înconjurat de podgorii, a atras de mult timp interesul cercetătorilor. Descoperiri făcute în zonă încă din secolul al XIX-lea indicau importanța sitului, însă investigațiile arheologice sistematice au fost limitate până în ultimii ani. Acum, o echipă de arheologi condusă de Bence Soós, afiliată Centrului de Colecții Publice al Muzeului Național Maghiar, a transformat situl într-una dintre cele mai bogate surse de artefacte din perioada târzie a Epocii Bronzului (1450–800 î.Hr.) și începutul Epocii Fierului (800–450 î.Hr.) din regiune.
Echipa a utilizat o gamă largă de tehnici moderne de cercetare, inclusiv detectarea metalelor, prospecțiuni pedestre, prospecțiune magnetică și scanare aeriană cu laser (lidar), pentru a cartografia și studia situl. Cercetările au identificat peste 900 de obiecte metalice, majoritatea concentrate pe platoul sud-estic al dealului. Important este faptul că cinci dintre cele șase tezaure datează din Epoca Bronzului Târziu, iar unul din Epoca Fierului. Printre obiectele descoperite se numără bijuterii, fibule, discuri decorative considerate podoabe militare și un vârf de suliță rar, de tip alpin, găsit în Tezaurul I.
Starea de conservare și condițiile în care au fost găsite aceste artefacte le fac cu adevărat excepționale. Două dintre tezaure (III și V) au fost îngropate în vase ceramice – o practică ipotetizată de mult, dar niciodată confirmată pentru această perioadă în vestul Ungariei. Vasele au fost excavate cu grijă și trimise la Universitatea din Pannonia, unde au fost supuse scanării tomografice (CT) pentru a analiza dispunerea internă a obiectelor. De asemenea, cercetătorii au efectuat tomografie cu neutroni asupra unor artefacte, pentru a descoperi tehnicile de fabricație și eventualele defecte.
Soós a subliniat importanța deosebită a Tezaurului V, menționând că acesta oferă „primele dovezi ale unor practici locale de depunere a metalelor în perioada de tranziție dintre sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului”. Alături de obiecte metalice, tezaurul conținea și mărgele de chihlimbar, colți de porc și mistreț, precum și fragmente de textile și piele, sugerând o complexitate ritualică remarcabilă.
Potrivit autorilor studiului, locuirea continuă a platoului în această perioadă de tranziție contrazice presupunerile anterioare cu privire la modelul de așezare din regiune. Datarea tipologică și cu radiocarbon – în special a materialelor organice precum oasele din Tezaurul I – este așteptată să stabilească o cronologie mai precisă a ocupării zonei. Organizarea și stratificarea obiectelor în interiorul tezaurelor sugerează un comportament ritualic și simbolic sofisticat, posibil legat de o clasă războinică de elită. Soós și colegii săi au remarcat că Dealul Somló oferă o oportunitate unică de a redefini înțelegerea tradițiilor de tezaurizare din perioada Hallstatt B în Transdanubia.
Studiul face de asemenea referire la posibilul rol al Dealului Somló ca un loc central în rețeaua de așezări din Epoca Bronzului Târziu, servind poate ca sediu al puterii pentru societăți tribale sau de clan. Această ipoteză este susținută de descoperiri anterioare ale unor movile funerare monumentale din zonă, indicând prezența unor indivizi de rang înalt.
