Comoara de la Cluj. Tezaurul din Epoca Bronzului care rescrie istoria aurului în România
În inima Transilvaniei, un simplu pasionat de istorie a scos la lumină ceea ce specialiștii numesc deja „una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimele decenii”. În apropiere de Cluj, cu ajutorul unui detector de metale, localnicul a găsit un tezaur alcătuit din nu mai puțin de 121 de obiecte din aur, vechi de peste 3.000 de ani.
Piesele, datate între 1400 și 1200 î.Hr., aparțin Epocii Bronzului târziu – o perioadă marcată de intensificarea schimburilor comerciale, de rafinarea tehnicilor meșteșugărești și de consolidarea elitelor războinice și religioase.
Un inel unic în spațiul românesc
Printre artefacte se remarcă o piesă cu totul deosebită: un inel spiralic din aur masiv, cu capetele răsucite artistic, fără analogii în România. „Este o piesă pentru care nu avem comparații în spațiul românesc, ceea ce o face absolut excepțională”, afirmă Malvinka Urak, muzeograf la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
Tezaurul mai conține 116 verigi din aur, fin decorate cu incizii. Deși forma lor amintește de cercei, specialiștii nu exclud și alte interpretări, precum roluri ritualice sau simbolice. Restul pieselor completează tabloul unei comunități care stăpânea cu mare măiestrie prelucrarea aurului.
Aurul, între putere și sacru
Aurul din Epoca Bronzului nu era doar un metal prețios. El reprezenta putere, legătură cu divinitatea și un simbol al statutului social. Descoperiri similare în alte regiuni ale Europei au fost asociate cu aristocrațiile războinice și cu lideri tribali care își consolidau prestigiul prin acumularea unor astfel de obiecte.
O echipă internațională de cercetare
Artefactele au fost predate autorităților și se află acum sub protecția Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Urmează o etapă complexă de analiză și restaurare, la care vor contribui nu doar arheologi, ci și chimiști, fizicieni și geologi.
„Valoarea este inestimabilă, atât prin prisma vechimii, cât și a execuției. Vorbim despre o descoperire spectaculoasă, ce confirmă încă o dată bogăția ascunsă a pământului românesc”, subliniază Andras Demeter, ministrul Culturii.
Un viitor exponat de patrimoniu
După finalizarea cercetărilor, tezaurul va intra în colecțiile muzeului clujean și va putea fi admirat de public. „Astfel de piese nu pot rămâne ascunse. Ele trebuie văzute, povestite și înțelese, pentru că ne conectează direct cu oamenii care au trăit aici acum mai bine de trei milenii”, explică Victor Cubleșan, directorul Direcției Județene de Cultură Cluj.
Descoperirea ridică întrebări fascinante: cine au fost purtătorii acestor podoabe? Ce rol aveau în comunitățile lor? Și, mai ales, ce alte comori mai ascunde solul Transilvaniei, așteptând să iasă la iveală?
