Cine a fost generalul comunist desp─âgubit jpeg

Cine a fost generalul comunist desp─âgubit

­čôü Comunism
Autor: Andrei Cr─âciun, Cristian Delcea

ÔÇ×Adev─ârulÔÇŁ v─â prezint─â povestea neroman┼úat─â a lui Ion Eremia, liderul stalinist pentru a c─ârui suferin┼ú─â, ├«ndurat─â ├«n urm─â cu cinci decenii, fiecare contribuabil ar trebui s─â pl─âteasc─â ├«n prezent 30 de eurocen┼úi. Tribunalul Bucure┼čti a acordat daune de 1, 4 milioane de euro so┼úiei generalului Ion Eremia (1913-2004) pentru cei ┼čase ani petrecu┼úi de militar ├«n ├«nchisorile comuniste.

Ion Eremia a fost ministru adjunct al For┼úelor Armate pe vremea lui Gheorghiu-Dej. A f─âcut ┼čase ani de ├«nchisoare ├«n pu┼čc─âriile comuniste, ├«ntre 1958 ┼či 1964.

Generalul de┼úinuse ├«nainte multe func┼úii importante ├«ntre 1948 ┼či 1955 (deputat ├«n Marea Adunare Na┼úional─â, ┼čef al Direc┼úiei Propagand─â ┼či Agita┼úie din cadrul Direc┼úiei Generale de Propagand─â a Armatei, ┼čef al Casei Centrale a Armatei ┼či comandant al Academiei Militaro-Politice). A fost condamnat pentru ÔÇ×crim─â de uneltire contra ordinei sociale".

Varianta familiei Eremia este c─â a p─âtimit pentru cartea ÔÇ×Gulliver ├«n ┼úara minciunilor", al c─ârei manuscris a ajuns ├«n m├óinile securi┼čtilor. Istoricul Marius Oprea spune ├«ns─â c─â generalul Ion Eremia a fost ├«nchis pentru c─â uneltise ├«mpreun─â cu Serghei Nicolau, securist de frunte, om al Moscovei, pentru a-l debarca pe Gheorghe Gheorghiu-Dej. Afl├ónd de tr─âdare, Dej s-ar fi r─âzbunat pe Eremia, regiz├óndu-i procesul cu cartea.

Cert este c─â ├«n 1970, generalul Ion Eremia a ob┼úinut reabilitarea judec─âtoreasc─â, iar ├«n 1971 s-a c─âs─âtorit cu Nicoleta Eremia, care avea 20 de ani la acea vreme ┼či pe care o medita la matematic─â. Ea este beneficiara daunei-record acordate de Tribunalul Bucure┼čti. Cei doi copii ai lui Ion Eremia din prima c─âs─âtorie tr─âiesc ├«n Statele Unite ale Americii. Nicoleta Eremia a refuzat s─â precizeze dac─â ├«i va desp─âgubi moral ┼či pe cei doi copii:ÔÇ×Nu m─â mai h─âr┼úui┼úi! Nu mai declar nimic! Nu am primit niciun ban p├ón─â acum, nu mai am ce s─â m─ân├ónc!".

Ministerul Finan┼úelor ┼či Ministerul Public au contestat decizia cu apel. Procesul se afl─â ├«n prezent pe rolul Cur┼úii de Apel Bucure┼čti ┼či are termen noiembrie 2010. ├Än 2009, propunerea pentru analizarea posibilit─â┼úii ca generalului Ion Eremia s─â i se acorde, post-mortem, ├Änsemnul Onorific ÔÇ×├Än Serviciul Patriei" a fost respins─â de pre┼čedintele Traian B─âsescu.

Ion Eremia a înfierat PNŢ-ul lui Iuliu Maniu

├Än 1947, Ion Eremia era redactor-┼čef la ziarul ÔÇ×Glasul Armatei" ┼či ┼úinea, din timp ├«n timp, editorialul de la prima pagin─â. ├Äntr-unul dintre acestea, sub titlul ÔÇ×Nimic nu-i mai poate ocroti!", Ion Eremia ├«nfiereaz─â Partidul Na┼úional ┼ó─âr─ânesc ┼či pe conduc─âtorul lui, Iuliu Maniu, care fusese arestat:ÔÇ×Prin faptele sale de p├ón─â acum, prin activitatea sa continu─â dus─â ├«n scopul lipsirii poporului rom├ón de drepturile sale democratice, culminat─â prin ru┼činoasa ac┼úiune de tr─âdare josnic─â ┼či la┼č─â a na┼úiunii, venit─â din partea ┼čefilor s─âi aresta┼úi deun─âzi, Partidul Na┼úional-┼ó─âr─ânesc-Maniu s-a pus ├«n afara oric─âror legi, ├«n afara oric─ârei ap─âr─âri, ├«n afara oric─ârei interven┼úii bine-voitoare. Partidul lui Maniu ┼či-a semnat singur sentin┼úa. Nimeni nu trebuie s─â-i mai sar─â ├«n ajutor. Nimeni nu mai are dreptul s─â-l apere! NIMENI NU-L MAI POATE OCROTI!".

ÔÇ×DREAPTA OS├éND─é"

├Än articolul ÔÇ×Dreapta Os├ónd─â", Eremia ├«i avertiza pe cei care unelteau ├«mpotriva partidului unic sau ├«nc─â mai oscilau politic: ÔÇ×Cur─â┼úirea cuiburilor de uneltitori ├«n contra binelui Patriei nu este ├«ns─â tot ceea ce ne cer vremurile de ast─âzi. Mai trebuie ├«nc─â ceva: Acei pu┼úini care p├ón─â acum s-au compl─âcut ├«ntr-o atitudine de echivoc trebuie s─â ia ast─âzi pozi┼úie. Nu se mai poate concepe ast─âzi s─â fii ┼či pro, s─â fii ┼či contra. Cine nu este cu regimul democratic, cu noua Rom├ónie, este ├«mpotriva lor". A┼ča scria, ├«n 1947, Ion Eremia, omul ├«n numele c─âruia Rom├ónia trebuie s─â pl─âteasc─â o imens─â desp─âgubire pentru ÔÇ×suferin┼úele ├«ndurate ca disident anticomunist".

Cei care nu ┼či-au v├óndut sufletele pe bani

image

Ion Eremia ataca ÔÇ×du┼čmanii poporuluiÔÇť ├«n ÔÇ×Glasul ArmateiÔÇť

Ion Eremia a fost ┼či un ocrotitor al diviziilor ÔÇ×Tudor Vladimirescu" ┼či ÔÇ×Horia, Clo┼čca ┼či Cri┼čan" formate din prizonieri rom├óni care s-au ├«ntors ├«n ┼úar─â cu tancurile sovietice ÔÇ×eliberatoare". Oleg Dombrovschi este unul dintre acei rom├óni care nu ┼či-au v├óndut sufletul. A r─âmas ├«n prizonierat ┼čapte ani, ├«n buza Siberiei. ├Äntors ├«n Rom├ónia, a mai fost ├«ncarcerat ├«nc─â ┼čase ani ├«n Gulagul rom├ónesc.

La aproape 92 de ani, veteranul Oleg Dombrovschi nu vrea s─â ├«┼či v├ónd─â demnitatea:ÔÇ×Nu stau cu m├óna ├«ntins─â. Dac─â mi s-ar fi oferit o compensa┼úie moral─â nu a┼č fi refuzat, dar eu nu am s─â cer niciodat─â nimic. Nu sunt de v├ónzare".

ÔÇ×Partidul mi-a dat tot, ┼či eu..."

La 23 noiembrie 1960, Ion Eremia se afla ├«n Penitenciarul R├ómnicu S─ârat pentru c─â ├«ncercase s─â trimit─â la Paris manuscrisul unei c─âr┼úi, "Gulliver ├«n ┼úara minciunilor", considerat antina┼úional. De dup─â gratii, Eremia accept─â s─â-┼či deschid─â sufletul fa┼ú─â de Partidul Muncitoresc Rom├ón ┼či scrie o lung─â declara┼úie ├«n care ├«┼či face autocritica ┼či ├«┼či denun┼ú─â c├ó┼úiva prieteni, ├«ntre care Dumitru Petrescu, colaboratorul s─âu de la ziarul ÔÇ×Glasul Armatei" (Eremia fusese redactor-┼čef ├«n anii ÔÇś40 iar ├«n aceea┼či perioad─â Petrescu ocupase func┼úia de director al publica┼úiei). ÔÇ×Dumitru Petrescu repro┼ča Primului secretar PMR (n.r. - Gheorghe Gheorghiu-Dej) unele aspecte ale rela┼úiilor sale de munc─â.

Astfel, se pl├óngea c─â ┬źPrimul secretar ascult─â prea mult de sfaturile lui Emil Bodn─âra┼č┬╗, pe care le socotea ca nefiind totdeauna cele mai bune, c─â acesta se bucur─â de o influen┼ú─â ┼či ├«ncredere, pe care el - D. Petrescu - n-o are, de┼či o merit─â (redau ideea)", se arat─â ├«n declara┼úia lui Eremia, reprodus─â ├«n ziarul ÔÇ×Cotidianul" ├«n februarie 1999.

Victor Du┼ča, prieten al lui Eremia ┼či intelectual care s-a ag─â┼úat de mi┼čcarea muncitoreasc─â ├«n anii de ilegalitate, a fost ┼či el turnat. Eremia a declarat despre Du┼ča c─â, ├«n discu┼úiile lor, a spus cuvinte grele despre Nicolae Ceau┼čescu, ad─âug├ónd: ÔÇ×M─ârturisesc c─â el (n.r. - Victor Du┼ča) m-a influen┼úat negativ".

ÔÇ×Ca un debitor"

La finalul respectivei declara┼úii, Eremia conchide: ÔÇ×M─â simt fa┼ú─â de Partidul care mi-a dat tot ┼či eu lui nimic, ca un debitor ├«nglobat p├ón─â la g├ót ├«n datorii. M-am str─âduit s─â spun adev─ârul numai pentru faptul c─â partidul a aruncat ├«n ad├óncurile tragediei mele o raz─â de lumin─â, spun├óndu-mi: ┬źM─âi omule, noi tot mai credem c─â a r─âmas ceva bun ├«n tine! Deschide-┼úi sufletul ├«n fa┼úa Partidului!┬╗. Se putea, oare, s─â nu-l deschid? Se putea oare s─â nu spun adev─ârul?".

Dup─â ce a ie┼čit din temni┼ú─â, ├«n 1964, Eremia a ├«ncercat din nou s─â reintre ├«n r├óndurile Partidului Comunist Rom├ón. Conform revistei ÔÇ×Dosarele Istoriei", ├«n 1974 Eremia a trimis un memoriu c─âtre CC al PCR ├«n care solicita ÔÇ×anularea excluderii, re├«ncadrarea ├«n Partid cu vechimea avut─â din 1942, amnistierea condamn─ârii sale penale, s─â i se redea gradele de general maior ├«n rezerv─â ┼či s─â fie ├«ncadrat ├«n c├ómpul muncii". Memoriul lui a fost respins.

Marea schism─â comunist─â

-Cazul ÔÇ×Eremia" nu a fost singurul ├«n care un comunist este pus la zid de colegii s─âi de partid. Lista comuni┼čtilor condamna┼úi sau marginaliza┼úi de Partidul Muncitoresc Rom├ón sub acuza┼úia de tr─âdare este lung─â. C├óteva exemple:- Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu: executat ├«n 1954- Belu Zilber: arestat cu ÔÇ×lotul P─âtr─â┼čcanu". A fost condamnat la ├«nchisoare pe via┼ú─â. ├Än 1964 a fost eliberat.-┼×tefan Fori┼č:asasinat ├«n 1946-Ana Pauker:exclus─â din partid ├«n 1952-Teohari Georgescu:exclus din partid ├«n 1952-Vasile Luca:condamnat la ├«nchisoare pe via┼ú─â. Decedat ├«n 1963 ├«n ├«nchisoarea Aiud

Sora pozna┼č─â a destinului

Ion Eremia a fost educat ┼či instruit militar ├«n Rom├ónia interbelic─â, ├«ns─â biografia lui ├«ncepe s─â prind─â via┼ú─â ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. 23 august 1944 ├«l g─âse┼čte ├«n grad de c─âpitan al Armatei Rom├óne, unul dintre miile de c─âpitani care au luptat pe Frontul de Est. Dup─â instalarea comuni┼čtilor la putere, cariera lui cap─ât─â ├«ns─â o ascensiune fulger─âtoare. Motivul ├«l explic─â voalat ├«ntr-unul dintre volumele sale, ÔÇ×Insula Robinson" (2003): ÔÇ×├Änt├ómplarea, sora pozna┼č─â a destinului, a f─âcut ca s─â leg priete┼čug cu comunismul ├«nc─â din timpul R─âzboiului din R─âs─ârit".

├Än realitate, stelele puse pe umerii s─âi nu las─â loc multor metafore. Promovarea spectaculoas─â ┼či, totodat─â, intrarea ├«n gra┼úiile comuni┼čtilor arat─â mai degrab─â faptul c─â op┼úiunile politice ┼či principiile erau alese de Ion Eremia ├«n func┼úie de ├«mprejur─ârile vremii. Despre acestea fostul militar poveste┼čte, ├«n acela┼či registru aparent anticomunist, tot ├«n cartea ÔÇ×Insula Robinson".

image

Omul lui Bodn─âra┼č

├Änainte de capitularea Germaniei naziste, Eremia a luat ÔÇ×leg─âtura cu Emil Bodn─âra┼č ┼či cu Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu, av├ónd ca scop punerea la punct a unei ├«ntrevederi care stabilea participarea Partidului Comunist din Rom├ónia la r─âsturnarea regimului Antonescu. Pentru aceste servicii Bodn─âra┼č a propus ┼či ob┼úinut cooptarea mea (n.r. - a lui Ion Eremia) ├«n Partidul Comunist, cu stagiu ├«n ilegalitate". A┼čadar, cariera lui Ion Eremia este str├óns─â legat─â de o figur─â sinistr─â a comunismului rom├ónesc-Emil Bodn─âra┼č, fost ministru al Ap─âr─ârii sub Dej.

ÔÇ×Pactul" cu regimul comunist ┼či epur─ârile f─âcute ├«ntre militarii din fosta Armat─â Regal─â l-au purtat pe Ion Eremia pe scara ierarhic─â, de la ┼čeful sectorului cultural-sportiv din Armat─â, la rangul de t├ón─âr general. Fotoliile comuni┼čtilor se potriveau exact cu a┼čtept─ârile militarului, dup─â cum poveste┼čte chiar el: ÔÇ×├Äntr-un cuv├ónt, m─â sim┼úeam minunat ├«n func┼úia ├«n care m─â instalase Bodn─âra┼č, eram bine v─âzut ┼či apreciat ├«n r├óndurile mecena┼úilor marxi┼čti ai artei ┼či sporturilor".

Comuni┼čtii l-au ┼úinut ├«n continuare sub aripa lor protectoare ┼či, la 9 septembrie 1952, Ion Eremia este promovat de Bodn─âra┼č ├«n func┼úia de ministru-adjunct al For┼úelor Armate, aceea┼či func┼úie pe care, ├«n acel moment, o ocupa ┼či Nicolae Ceau┼čescu!

Credea că îndreaptă comunismul!

Spectaculoasa sa ÔÇ×disiden┼ú─â", concretizat─â prin cartea ÔÇ×Gulliver ├«n ┼úara minciunilor" (pentru care a ┼či fost condamnat), este explicat─â a┼ča ├«n primele pagini din ÔÇ×Insula Robinson": ÔÇ×Credeam c─â o s─â ├«ndrept comunismul".

Istoricului Marius Oprea i se pare scandalos ca so┼úia unui astfel de personaj s─â ob┼úin─â daune morale pentru patimile lui Ion Eremia:ÔÇ×Ce a p─â┼úit acest general a fost r─âzbunarea personal─â a lui Dej, fiindc─â Eremia complota ├«mpreun─â cu agentul Moscovei Serghei Nicolau, puneau la cale r─âsturnarea lui Dej. Din c├óte ┼čtiu, au fost ┼či ├«nregistra┼úi. A┼čadar, Eremia a fost un apropiat al ru┼čilor, un st├ólp de baz─â al stalinismului. Nicolau l-a anchetat pe Coposu!. Asta e justi┼úia rom├ón─â?! Un astfel de om trebuie r─âspl─âtit? De altfel, el a fost reabilitat ├«nc─â din timpul lui Ceau┼čescu. Despre ce desp─âgubiri mai vorbim? Cum e posibil? Sunt stupefiat! ├Än timpul ─âsta, adev─âra┼úilor de┼úinu┼úi politici li se iau din drepturi! E scandalos!". (Lauren┼úiu Ungureanu)

ÔÇ×Merit banii. Am tr─âit l├óng─â un de┼úinut politic"

Nicoleta Eremia a c├ó┼čtigat ├«n instan┼ú─â daune de 1, 4 milioane de euro ca urmare a traumelor suferite ├«n ├«nchisorile comuniste de fostulul ei so┼ú, generalul Ion Eremia, de┼či cei doi nu erau c─âs─âtori┼úi ├«n perioada ├«n care fostul ofi┼úer a f─âcut pu┼čc─ârie! V─âduva de 59 de ani ┼či-a preg─âtit cu mare aten┼úie pa┼čii, ac┼úiunile ei tr─âd├ónd mai degrab─â o dorin┼ú─â de a ob┼úine foloase materiale, dec├ót o ├«ncercare de a reabilita memoria so┼úului decedat, fa┼ú─â de care era mai t├ón─âr─â cu 38 de ani.

Dup─â moartea generalului (2004), Nicoleta Eremia a luat la r├ónd redac┼úiile mai multor publica┼úii, pun├ónd la dispozi┼úia ziari┼čtilor materiale din care reie┼čea c─â fostul ei so┼ú a fost un mare disident. A dus o real─â activitate de PR pentru generalul Eremia, devenit brusc un ÔÇ×Soljeni┼ú├«n al rom├ónilor". Cartea ÔÇ×Insula Robinson" i-a fost publicat─â, ├«n 2003, la Funda┼úia Academia Civic─â, datorit─â calit─â┼úii lui Ion Eremia de fost de┼úinut politic.

ÔÇ×So┼úia generalului a insistat pe l├óng─â mai mul┼úi ziari┼čti militari ┼či oameni de litere s─â scrie despre generalul Eremia. Le-a pus materiale la dispozi┼úie din care reie┼čea c─â el a fost disident ┼či au ap─ârut mai multe articole care sus┼úineau acest lucru. A venit ┼či la mine, dar am refuzat s─â scriu, pentru c─â mi s-a p─ârut ceva suspect", afirm─â colonelul Dumitru Roman, fost ziarist militar.Ca urmare a acestor demersuri, ├«n ultimii trei ani au ap─ârut zeci de articole elogioase la adresa generalului Eremia. ├Än toate era declarat un mare disident, trec├óndu-se mult prea u┼čor peste postura de lider comunist marcant ├«n anii '50. ├Än respectivele articole nu lipseau nici referirile de genul ÔÇ×Nicoleta Eremia, admirabil─â lupt─âtoare pentru cinstirea memoriei so┼úului s─âu".

Strada ÔÇ×Ion Eremia"

De asemenea, so┼úia generalului a fost ├«n audien┼ú─â la Marele Stat Major al Armatei, care a solicitat Consiliului Jude┼úean Constan┼úa botezarea unei str─âzi din municipiu cu numele generalului, n─âscut ├«n ora┼čul de pe litoral. Ac┼úiunea a avut sor┼úi de izb├ónd─â, o strad─â dintr-un cartier nou al Constan┼úei purt├ónd ├«n acest moment numele ÔÇ×Ion Eremia". Toate acestea, precum ┼či fragmente din opera literar─â a generalului, au fost folosite ├«n instan┼ú─â ca argumente pentru ob┼úinerea desp─âgubirii de 1, 4 milioane de euro!

De┼či s-a c─âs─âtorit cu generalul dup─â ie┼čirea acestuia din ├«nchisoare, Nicoleta Eremia crede c─â merit─â pe deplin suma colosal─â pe care ar trebui s-o primeasc─â de la statul rom├ón:ÔÇ×Merit banii pentru c─â am stat 34 de ani l├óng─â un de┼úinut politic. Eu nu am din ce tr─âi, ┬şmi-am cheltuit to┼úi banii pe avoca┼úi ┼či n-am primit nimic. Nu mai am ce s─â m─ân├ónc! Vor face recurs ca s─â nu mai primesc nimic ┼či au dat ┼či acea ordonan┼ú─â de Guvern prin care limiteaz─â desp─âgubirile ce pot fi acordate de┼úinu┼úilor politici.Am cerut Poli┼úiei s─â-mi urm─âreasc─â toate convorbirile. A┼čtepta┼úi-v─â s─â fi┼úi interogat de Poli┼úie", ne-a averizat doamna Eremia.

├Äntrebat─â de ce a luptat pentru drepturile so┼úului abia dup─â decesul acestuia, femeia s-a enervat ┼či mai tare: ÔÇ×Nu am ├«ncercat mai ├«nainte pentru c─â era ├«nc─â ├«n via┼ú─â ┼či trebuia s─â lupte el pentru asta. El s-a str─âduit, a fost peste tot, dar nimeni nu s-a uitat la el". (Mihai Voinea)