Cetățile getice de la Stâncești, cercetate cu ajutorul magnetometriei / FOTO
Specialiștii de la Muzeul Județean Botoșani, secția Istorie-Arheologie, alături de studenți de la Universitatea Friedrich Alexander din Erlagen-Nuremberg, Germania, au desfășurat activități de identificare a urmelor de locuire preistorică la cetățile getice de la Stâncești, cu ajutorul magnetometriei, o metodă geofizică de prospecțiune a subsolurilor.
„Magnetometria este o metodă geofizică de prospecțiune a subsolurilor prin care se pot obține imagini cu așezările preistorice de o acuratețe incredibilă. În zilele noastre instrumentele de prospectare geofizică ne pot oferi o hartă cu structurile arse care se află la adâncime, contribuind la o mai bună cunoaștere a trecutului îndepărtat al comunităților umane. Împreună cu dr. Alexandru Berzovan de la Institutul de Arheologie din Iași, au fost demarate cercetările în zona a două dintre cele mai mari fortificații getice de pe teritoriul județului Botoșani, respectiv Stâncești-Cetatea I (La Bobeică), comuna Mihai Eminescu și Victoria-Șanțul Caterinei, comuna Stăuceni. Au fost abordate parcelele agricole lipsite de vegetație sau cele care nu prezentau arătură adâncă. Rezultatele extrem de promițătoare ne determină să continuam investigațiile într-o altă perioadă a anului când vor fi disponibile și alte parcele, informează un comunicat al Muzeului Județean Botoșani.
Cetățile getice de la Stâncești, respectiv Cetatea I (22 ha) şi Cetatea II (23 ha), se datează în intervalul sec. VI-sec. III î. Hr. și au fost cercetate în perioada 1960-1967 de către Adrian C. Florescu și Marilena Florescu de la Institutul de Arheologie din Iași.
Având în vedere mijloacele tehnice ale vremii, a fost cercetată sub 2% din suprafața urmelor antropice aflate în această zonă.
În cadrul Muzeului Județean Botoșani se află o serie de artefacte provenind din această zonă, dintre care menționăm vase ceramice de diferite tipuri, unelte, arme și bijuterii specifice epocii. Între bunurile de patrimoniu remarcabile sunt numeroasele vârfuri de săgeți.
Cetățile getice de la Stâncești sunt celebre și datorită faptului că aici au fost descoperite obiecte din aur care făceau parte dintr-un tezaur ascuns într-o groapă de sub locuință. Obiectele originale din material prețios se află la Muzeul Național de Istorie a României și au făcut parte din numeroase expoziții naționale și internaționale.
„Săptămâna viitoare, alături de studenții coordonați de profesorul dr. Carsten Mischka din Germania, vom aborda așezări aparținând Culturii Cucuteni, în cadrul unui proiect de cercetare arheologic non-invaziv”, precizează comunicatul citat.
Foto sus: Imagine de ansamblu preluată din dronă cu incinta de la Victoria-Șanțul Caterinei. Fortificaţia are formă rectangulară, cu valul şi şanţul situate la nord pe Şanţul Caterinei şi cu laturile lungi aflate pe muchia dealurilor Ferma Veche la vest şi Hăisana la est. Suprafața incintei fortificate este estimată la cca. 63 de hectare (© Muzeul Județean Botoșani)
