Cetatea geto dacic─â de la P─âi┼čani Stoina, distrus─â de lucr─ârile agricole mecanizate jpeg

Cetatea geto-dacic─â de la P─âi┼čani-Stoina, distrus─â de lucr─ârile agricole mecanizate

­čôü Dacia antic─â
Autor: Redac╚Ťia

Cetatea geto-dacic─â de la P─âi┼čani-Stoina a fost distrus─â par┼úial de lucr─ârile agricole mecanizate efectuate ├«n perioada de ├«nceput a regimului comunist. La aceast─â concluzie au ajuns arheologii care efectueaz─â ├«n prezent o serie de cercet─âri.

O parte dintre vestigiile istorice existente în cadrul sitului s-au pierdut iremediabil în urma lucrărilor agricole făcute.

, a spus Vlad Vintil─â Zirra, de la Institutul de Arheologie Bucure┼čti, responsabilul ┼čtiin┼úific al ┼čantierului.

627x0 2 6 jpg jpeg

Lucr─ârile arheologice sunt efectuate ├«n parteneriat cu Muzeul Jude┼úean ┬źAlexandru ┼×tefulescu┬╗. Situl se afl─â pe o colin─â din satul P─âi┼čani. Lucr─ârile arheologice au ├«nceput pe  1 iulie ┼či se vor fi finaliz peste c├óteva zile.

ÔÇ×Am reluat cercet─ârile anul trecut, ├«n parteneriat cu Muzeul Gorjului. Am f─âcut un plan multianual. Vrem s─â scoatem toat─â esen┼úa din a┼čezarea aceasta cu dou─â fortifica┼úii ├«n care vie┼úuirea a fost de scurt─â durat─â. Ea se dateaz─â, probabil, ├«n secolul IV ÔÇô ├«.Chr., cu ceva elemente anterioare. Vrem s─â surpindem structurile de locuire, care, din p─âcate, au fost deranjate puternic de agricultura local─â mecanizat─â,  mai cu seam─â, ┼či ne intereseaz─â sistemul constructiv al fortifica┼úiilor ┼či rela┼úiile dintre ele. ├Än acela┼či timp facem un studiu de arheologia peisajului care se refer─â ├«n special la mediu. Cum ├«l ocupau oamenii mediul ┼či cum transformau mediul pe care ├«l foloseau ┼či, ├«n acela┼či timp, cum se puteau z─ârii ├«ntre ele diferite comunit─â┼úiÔÇť,  ne explic─â, Vlad Vintil─â Zirra. 

├Än urma cercet─ârilor efectuate la cetatea geto-dacic─â de la P─âi┼čani s-a descoperit ├«n premier─â un mod nou de realizare a c─âr─âmizilor folosite la construc┼úia fortifica┼úiilor. ÔÇ×Lucrurile noi sunt legate de sistemul de construc┼úie ├«n special al uneia dintre fortifica┼úii, pentru c─â folose┼čte materiale arse pre preparate, adic─â ├«nt├ói preparau materialele de construc┼úii ┼či dup─â aceea le puneau ├«n opera obstacolului defensiv. Este o noutate de natur─â cronologic─â ┼či tehnologic─â. Pe la mijlocul secolului al IV-lea ├«n lumea greco-elenistic─â ├«ncepe s─â fie folosit─â ca material de construc┼úie c─âr─âmida de chirpici ars─â. Nu sunt c─âr─âmizi ca ├«n ziua de azi, ci chiripici, pietricele ┼či resturi vegetale de genul paie sau pleav─â. Se f─âceau ├«n tipare ┼či se ardeau ├«n mod preliminar ├«n ni┼čte cuptoare pe care nu le-am g─âsit la P─âi┼čani ┼či, de asemenea, ├«n aceea┼či zon─â, se prepar─â ┼či un p─âm├ónt ars, care, de obicei, este o argil─â netratat─â, scoas─â ┼či b─âgate ├«n focare ┼či care se arde la temperaturi mai mari dec├ót c─âr─âmida ┼či este folosit la erijarea fortifica┼úiilor. De obicei, c─âtre fa┼úa de ap─ârare se pun c─ârmizile, iar ├«n spate masa asta de argil─â ars─â ┼či apoi se b─ât─âtore┼čte cu p─âm├ónt. C─âr─âmizile sunt sus┼úinute cu trunchiuri cu butuci, pentru c─â nu foloseau mortar ┼či nu ┼čtiau s─â lege c─âr─âmizile. Nu am g─âsit nici aici ┼či nici ├«n alte locuri similare mai din sud ideea de a ├«ntre┼úese c─ârmizile, de a le imbrica. Pur ┼či simplu le stivuiau pe ├«nalt ┼či ├«ncercau s─â le sus┼úin─â cu lemne ┼či cu p─âm├ónt b─âtut, care ├«nseamn─â o g├óndire mai pu┼úin eficient─â ├«n ceea ce prive┼čte rezisten┼úa unor cl─âdiri de genul acestaÔÇť, ne precizeaz─â Vlad Vintil─â Zirra. 

627x0 3 5 jpg jpeg

La baza fortifica┼úiei au fost g─âsite mai multe vase ceramice, dar ┼či oase de animale, ceea ce ├«i duce pe arheologi cu g├óndul la organizarea de ritualuri ├«n cadrul c─ârora se aduceau ofrande zeilor. ÔÇ×├Än fortifica┼úie ┼či sub ea sunt diferite resturi de vase ceramice. ├Än partea de sus a fortifica┼úiei ceramica este pu┼úin, dar la baz─â este considerabil mai mult. Ne g├óndim dac─â nu am ├«nt├ólnit destul de discret un ritual de fondare al fortifica┼úiei. Am g─âsit oase de animal ├«n conexiune. La vremea c├ónd au fost abandonate, aveau ┼úesut moale ┼či au putrezit ├«n p─âm├ónt. ├Ämi e greu s─â cred c─â cineva a abandonat pur ┼či simplu p─âr┼úi de animal domestic pentru c─â aveau un prisos, ci c─â mai degrab─â este o vorba de un ritual de ofrand─â, de fondare, de a-┼či atrage bun─âvoin┼úa zeilorÔÇť, a mai precizat Vlad Vintil─â Zirra. 

974x468 6 jpg jpeg

Cetatea geto-dacica se afl─â ├«ntr-un loc, care este cunoscut sub numele de ÔÇ×La CetateÔÇť sau ÔÇ×Viile lui NegriceaÔÇť. ÔÇ×Se ┼čtie c─â este un sit arheologic ├«nc─â de la un chestionar pe care l-a formulat Alexandru Odobescu ├«n secolul al XIX-lea, ├«n jurul anului 1870, care a primit r─âspunsuri de la notanbilit─â┼úile locale. Ulterior, ├«n 1918, un arheolog german a venit aici ca s─â cerceteze zona. A venit cu o trup─â de solda┼úi ┼či angaja┼úi locali, realiz├ónd prima schi┼ú─â a sitului ├«n care a sesizat cele dou─â fortifica┼úii. ├Än anul 1986, aici a s─âpat profesorul de arheologie ┼či istorie Petre Gherhe. A intrat ├«n circula┼úia literaturii ┼čtiin┼úifice de specialitate, dar nu a mai progresat cercetarea la fa┼úa loculuiÔÇť, a mai precizat Vlad Vintil─â Zirra. 

Surs─â: