Cel mai vechi ora┼č din Transilvania ar putea fi reconstituit l├óng─â autostrada Sibiu N─âdlac jpeg

Cel mai vechi ora┼č din Transilvania ar putea fi reconstituit l├óng─â autostrada Sibiu-N─âdlac

O echip─â de arheologi rom├óni vrea s─â realizeze o reconstituire a celui mai vechi ora┼č din Transilvania, care s-ar fi aflat odinioar─â pe actualul teritoriu al comunei Turda┼č, din jude┼úul Hunedoara. Oamenii de ┼čtiin┼ú─â vor s─â fac─â acest lucru ├«n cadrul unui parc arheologic, care s─â fie construit ├«n apropiere autostr─âzii Sibiu N─âdlac.

"├Än Occident este plin de astfel de reconstituiri", a declarat pentru G├óndulSabin Luca, directorul Muzeului Na┼úional Brukenthal din Sibiu care a participat la cercet─ârile arheologice de la Turda┼č. El d─â exemplul vecinilor unguri care au construit deja un parc arheologic similar.

Av├ónd ├«n vedere faptul c─â o parte a acestei a┼čez─âri neolitice se extinde pe traseul autostr─âzii Sibiu-N─âdlac, Luca sper─â s─â realizeze o copie fidel─â a primului ora┼č din Transilvania pe un teren aflat ├«n apropierea acesteia, pe care ┼či-ar dori s─â ├«l ob┼úin─â din partea autorit─â┼úilor locale.

"O astfel de acţiune trebuie să fie ca autostrada, o acţiune naţională în care să intervină statul", spune Luca. "Va fi o luptă", crede el.

Cum ar─âta vechiul ora┼č din Transilvania

Potrivit lui Luca, vechiul ora┼č avea 1.300 de metri de fortifica┼úii ┼či ├«n jur de 6-7 kilometri de ├«mprejmuiri. Sistemul de fortifica┼úii era realizat din lemn ┼či alc─âtuit din 11 palisade ┼či o serie de ┼čan┼úuri succesive ce aveau la acea vreme o profunzime de 200 de metri.

├Än aceea┼či zon─â s-au descoperit ┼či dou─â por┼úi, tot din lemn, cu turnuri, care reprezentau intrarea ├«n sistemul de fortifica┼úii, dar ┼či o serie de obiecte din ceramic─â ┼či 60 de cuptoare. Printre obiectele de ceramic─â descoperite la Turda┼č se num─âr─â mai multe statuete antropomorfe ┼či zoomorfe, dar ┼či o serie de statuete ce reprezint─â siluete a┼čezate pe tron, acestea din urm─â reprezent├ónd un simbol al regalit─â┼úii.

Datorit─â num─ârului mare al obiectelor din ceramic─â ┼či al cuptoarelor descoperite speciali┼čtii ├«n domeniu consider─â c─â primul ora┼č din Transilvania ar fi fost un adev─ârat centru regional de produc┼úie ┼či de distribu┼úie a ceramicii.

├Än urma cercet─ârilor arheologice s-au descoperit ┼či cinci schelete despre care exper┼úii sus┼úin c─â ar fi reprezentat sacrificii. "Noi am avut noroc s─â facem ni┼čte descoperiri vaste. Este ceva extraordinar pentru Rom├ónia", afirm─â Sabin Luca, directorul Muzeului Na┼úional Brukental din Sibiu.

O echipa de arheologi format─â din reprezentan┼úi ai Muzeului Na┼úional Brukental din Sibiu ┼či din reprezentan┼úi ai Universit─â┼úii "Lucian Blaga" a realizat o serie de cercet─âri arheologice la Turda┼č, ├«n perioada mai-noiembrie 2011, pe o suprafa┼ú─â de 11 hectare. Se pare ├«ns─â c─â suprafa┼úa total─â a primului ora┼č din Transilvania ar putea fi ├«ns─â de aproape 10 ori mai mare.

"La momentul actual, din datele pe care le avem suprafa┼úa este de circa 50 de hectare. Noi am cercetat ├«n jur de 11 hectare", a declarat directorul Muzeului Na┼úional Brukental. "├Än opinia mea ┼či dup─â studiul h─âr┼úilor ┼či al modului ├«n care a deviat Mure┼čul suprafa┼úa total─â ar fi ├«ns─â de 100 de hectare", a mai ad─âugat Luca.

image

Sursă:gândul.info

Când au fost realizate primele cercetări la "perla arheologiei din Transilvania"

Existen┼úa a┼čez─ârii neolitice de la Turda┼č nu este ├«ns─â o noutate pentru arheologi ea fiind cunoscut─â ├«nc─â din anul 1850, atunci c├ónd au fost realizate primele cercet─âri ├«n aceast─â zon─â. ├Änc─â de la ├«nceput ea a fost numit─â "perla arheologic─â a Transilvaniei" datorit─â num─ârului mare de artefacte, precizeaz─â ┼čeful muzeului sibian.

Arheologul, antropologul ┼či paleontologul de origine maghiar─â Zsofia Torma a descoperit, la r├óndul s─âu, 25 de ani mai t├órziu, o serie de artefacte ale culturii Turda┼č, care aveau o vechime de circa 4.500 de ani, unele dintre ele fiind acoperite cu semne asem─ân─âtoare unui sistem de scriere.

┼×i directorul Muzeului Na┼úional Brukenthal a realizat, ├«n perioada 1992-1998, o serie de cercet─âri arheologice ├«n aceea┼či zon─â, dar la scar─â mic─â.

Autostrada, construit─â peste ora┼č

Dup─â finalizarea cercet─ârilor arheologice speciali┼čtii au permis constructorilor autostr─âzii Sibiu-N─âdlac s─â continue lucr─ârile, ductul autostr─âzii str├ópung├ónd astfel un sistem de fortifica┼úii unic ├«n Europa.

"Nu avea niciun sens să deviem autostrada", explică pentru gânduldirectorul Muzeului Naţional Brukenthal. "Situl este construit din materiale perisabile, de exemplu, din lut care de multe ori este nears. Cum l-am descoperit, l-am fotografiat, dar dacă plouă de două ori nu se mai vede nimic", a mai adăugat el.

Autostrada Sibiu-N─âdlac face parte din Coridorul IV pan-european care ├«ncepe ├«n Germania ┼či se continu─â pe ruta Praga-Viena-Bratislava-Budapesta. El ajunge apoi ├«n Rom├ónia unde urmeaz─â ruta N─âdlac-Arad-Deva-Or─â┼čtie-Sibiu-Bucure┼čti-Fete┼čti-Constan┼úa.

În momentul de faţă, pe teritoriul statului nostru doar câteva dintre lucrările de construcţie au fost finalizate, cea mai mare parte a lor fiind încă în lucru.

┼×i pe sectorul Or─â┼čtie-Sibiu al Coridorului IV pan-european au fost descoperite vestigii la sf├ór┼čitul lunii aprilie a acestui an. Situl a fost denumit T─ârt─âria 1, iar piesele descoperite aici tot ├«n timpul realiz─ârii lucr─ârilor de construc┼úie pe ┼čantierul autostr─âzii dateaz─â din perioada epocii fierului. Printre acestea se num─ârat mai multe obiecte din bronz ┼či din fier, dar ┼či unele vase din ceramic─â.

Sursa:http://www.gandul.info