Cel mai vechi oraş din Transilvania ar putea fi reconstituit lângă autostrada Sibiu-Nădlac

O echipă de arheologi români vrea să realizeze o reconstituire a celui mai vechi oraş din Transilvania, care s-ar fi aflat odinioară pe actualul teritoriu al comunei Turdaş, din judeţul Hunedoara. Oamenii de ştiinţă vor să facă acest lucru în cadrul unui parc arheologic, care să fie construit în apropiere autostrăzii Sibiu Nădlac.

"În Occident este plin de astfel de reconstituiri", a declarat pentru GândulSabin Luca, directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu care a participat la cercetările arheologice de la Turdaş. El dă exemplul vecinilor unguri care au construit deja un parc arheologic similar.

Având în vedere faptul că o parte a acestei aşezări neolitice se extinde pe traseul autostrăzii Sibiu-Nădlac, Luca speră să realizeze o copie fidelă a primului oraş din Transilvania pe un teren aflat în apropierea acesteia, pe care şi-ar dori să îl obţină din partea autorităţilor locale.

"O astfel de acţiune trebuie să fie ca autostrada, o acţiune naţională în care să intervină statul", spune Luca. "Va fi o luptă", crede el.

Cum arăta vechiul oraş din Transilvania

Potrivit lui Luca, vechiul oraş avea 1.300 de metri de fortificaţii şi în jur de 6-7 kilometri de împrejmuiri. Sistemul de fortificaţii era realizat din lemn şi alcătuit din 11 palisade şi o serie de şanţuri succesive ce aveau la acea vreme o profunzime de 200 de metri.

În aceeaşi zonă s-au descoperit şi două porţi, tot din lemn, cu turnuri, care reprezentau intrarea în sistemul de fortificaţii, dar şi o serie de obiecte din ceramică şi 60 de cuptoare. Printre obiectele de ceramică descoperite la Turdaş se numără mai multe statuete antropomorfe şi zoomorfe, dar şi o serie de statuete ce reprezintă siluete aşezate pe tron, acestea din urmă reprezentând un simbol al regalităţii.

Datorită numărului mare al obiectelor din ceramică şi al cuptoarelor descoperite specialiştii în domeniu consideră că primul oraş din Transilvania ar fi fost un adevărat centru regional de producţie şi de distribuţie a ceramicii.

În urma cercetărilor arheologice s-au descoperit şi cinci schelete despre care experţii susţin că ar fi reprezentat sacrificii. "Noi am avut noroc să facem nişte descoperiri vaste. Este ceva extraordinar pentru România", afirmă Sabin Luca, directorul Muzeului Naţional Brukental din Sibiu.

O echipa de arheologi formată din reprezentanţi ai Muzeului Naţional Brukental din Sibiu şi din reprezentanţi ai Universităţii "Lucian Blaga" a realizat o serie de cercetări arheologice la Turdaş, în perioada mai-noiembrie 2011, pe o suprafaţă de 11 hectare. Se pare însă că suprafaţa totală a primului oraş din Transilvania ar putea fi însă de aproape 10 ori mai mare.

"La momentul actual, din datele pe care le avem suprafaţa este de circa 50 de hectare. Noi am cercetat în jur de 11 hectare", a declarat directorul Muzeului Naţional Brukental. "În opinia mea şi după studiul hărţilor şi al modului în care a deviat Mureşul suprafaţa totală ar fi însă de 100 de hectare", a mai adăugat Luca.

Sursă:gândul.info

Când au fost realizate primele cercetări la "perla arheologiei din Transilvania"

Existenţa aşezării neolitice de la Turdaş nu este însă o noutate pentru arheologi ea fiind cunoscută încă din anul 1850, atunci când au fost realizate primele cercetări în această zonă. Încă de la început ea a fost numită "perla arheologică a Transilvaniei" datorită numărului mare de artefacte, precizează şeful muzeului sibian.

Arheologul, antropologul şi paleontologul de origine maghiară Zsofia Torma a descoperit, la rândul său, 25 de ani mai târziu, o serie de artefacte ale culturii Turdaş, care aveau o vechime de circa 4.500 de ani, unele dintre ele fiind acoperite cu semne asemănătoare unui sistem de scriere.

Şi directorul Muzeului Naţional Brukenthal a realizat, în perioada 1992-1998, o serie de cercetări arheologice în aceeaşi zonă, dar la scară mică.

Autostrada, construită peste oraş

După finalizarea cercetărilor arheologice specialiştii au permis constructorilor autostrăzii Sibiu-Nădlac să continue lucrările, ductul autostrăzii strâpungând astfel un sistem de fortificaţii unic în Europa.

"Nu avea niciun sens să deviem autostrada", explică pentru gânduldirectorul Muzeului Naţional Brukenthal. "Situl este construit din materiale perisabile, de exemplu, din lut care de multe ori este nears. Cum l-am descoperit, l-am fotografiat, dar dacă plouă de două ori nu se mai vede nimic", a mai adăugat el.

Autostrada Sibiu-Nădlac face parte din Coridorul IV pan-european care începe în Germania şi se continuă pe ruta Praga-Viena-Bratislava-Budapesta. El ajunge apoi în România unde urmează ruta Nădlac-Arad-Deva-Orăştie-Sibiu-Bucureşti-Feteşti-Constanţa.

În momentul de faţă, pe teritoriul statului nostru doar câteva dintre lucrările de construcţie au fost finalizate, cea mai mare parte a lor fiind încă în lucru.

Şi pe sectorul Orăştie-Sibiu al Coridorului IV pan-european au fost descoperite vestigii la sfârşitul lunii aprilie a acestui an. Situl a fost denumit Tărtăria 1, iar piesele descoperite aici tot în timpul realizării lucrărilor de construcţie pe şantierul autostrăzii datează din perioada epocii fierului. Printre acestea se numărat mai multe obiecte din bronz şi din fier, dar şi unele vase din ceramică.

Sursa:http://www.gandul.info