Ceau┼čescu a fost inclus ├«n r├óndul celor mai cumpli┼úi dictatori de revista TIME jpeg

Ceau┼čescu a fost inclus ├«n r├óndul celor mai cumpli┼úi dictatori de revista TIME

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: No├ęmi Varga

Revista Time a f─âcut ├«n anul 2011 o recenzie a celor mai aprigi dictatori ai secolului XX. Al─âturi de Nicolae Ceau┼čescu, sunt prezenta┼úi lideri-├«n func┼úie sau nu-precum Muammar Gaddafi ├«n Libia, Benito Mussolini ├«n Italia, Kim Il-Sung ├«n Coreea de Nord, Francisco Franco ├«n Spania ┼či, bine├«n┼úeles, Adolf Hitler ├«n Germania nazist─â ┼či fostul lider sovietic Iosif Stalin. Pe l├óng─â m─âsurile opresive impuse de fiecare ├«n parte, Time a luat ├«n calcul ┼či num─ârul de mor┼úi de care au fost g─âsi┼úi responsabili cei mai cumpli┼úi dictatori ai secolului XX.

Kim Il-Sung a condus Coreea de Nord mai bine de 21 de ani, ├«n perioada 1972-1994. Un stalinist devotat, este cunoscut ca Omul de O┼úel. La fel ca idolul s─âu, el a cultivat cultul personalit─â┼úii. Fiind descris ca "una dintre cele mai intrigante personalit─â┼úi ale secolului XX, " el a stat ├«n fruntea statului c├ót timp Coreea de Sud a schimbat ┼čase pre┼čedin┼úi, SUA nou─â ┼čefi de stat, ┼či ├«n timp ce ├«n Japonia s-au perindat 21 de premieri. Pentru a-┼či men┼úine ├«ns─â autoritatea ├«n stat, a eliminat pur ┼či simplu persoanele care prezentau pericol, f─âr─â nicio formalitate sau vreo urm─â de baz─â legal─â.

Kim Jong Il (foto), fiul "pre┼čedintelui etern" al Coreii de Nord ┼či ┼čef al statului din 1994 p├ón─â ├«n prezent, a fost acuzat de toate crimele posibile, de la uciderea propriului frate pe c├ónd era mic copil, p├ón─â la r─âpirea unui director de film sud-coreean ┼či a so┼úiei sale ├«n tentativa de a relansa industria de film din Coreea de Nord. La fel ca tat─âl s─âu, el se afl─â centrul unui grotesc cult al personalit─â┼úii, impun├ónd poporului s─â-l venereze ca pe un Dumnezeu pe p─âm├ónt. ├Än timp ce o mare parte din banii statului intr─â ├«n bugetul armatei, a cincea ca m─ârime din lume, ├«n cele 17 palate ale sale ┼či ├«n via┼úa luxoas─â pe care o duce, popula┼úia ┼ú─ârii a trecut prin mai multe perioade de foamete crunt─â.

image

├Än r├óndul celor mai aprigi dictatori, publica┼úia Time nu l-a putut omite pe Nicolae Ceau┼čescu (1965 -1989). "Pentru c├óteva decenii, Ceau┼čescu a fost apreciat de Occident, ├«n principal datorit─â faptului c─â era un lider comunist care sfida Moscova. Dar ├«n timp ce independen┼úa sa fa┼ú─â de sovietici era l─âudat─â la nivel interna┼úional, el a condus un regim opresiv ├«n Rom├ónia, care a ajuns p├ón─â la limitarea liberului arbitru ├«n r├óndul poporului s─âu, prin poli┼úia lui secret─â, Securitatea. Pentru cre┼čterea demografic─â, Ceau┼čescu a interzis avortul, a f─âcut aproape imposibil de realizat divor┼úul, a impus taxe cu 20% mai mare familiilor f─âr─â copii ┼či a f─âcut obligatorii testele de sarcin─â periodice. Aceasta a dus la o rat─â crescut─â de abandon a nou-n─âscu┼úilor care se resimte p├ón─â ├«n prezent", scrie Time.

"Arhetipul r─âului", Adolf Hitler a fost ├«n fruntea Germaniei Naziste ├«n perioada 1934-1945, fiind considerat responsabil de moartea a 70 de milioane de persoane, militari ┼či civili, ├«n doar ┼čase ani de r─âzboi. Dintre aceste victime, 17 milioane au fost oameni cu origini evreie┼čti ce au fost uci┼či ├«n timpul Holocaustului, fiind considera┼úi "indezirabili".

image

"Moartea unui om e o tragedie, moartea a milioane de oameni reprezint─â doar o statistic─â", aceasta este zicala urmat─â de fostul lider sovietic Iosif Stalin (1941-1953), considerat responsabil de moartea a aproximativ 20 de milioane de oameni. El ┼či-a consolidat pe deplin autoritatea odat─â cu Marea Epurare, o perioad─â de represiune crunt─â al c─ârei apogeu a fost atins ├«n 1937.Benito Mussolini, unul dintre principalii ini┼úiatori ai fascismului, a de┼úinut func┼úia de ┼čef de stat al Italiei ├«n perioada 1934-1945. Ducele, dup─â cum era supranumit, era obsedat de ideea resuscit─ârii gloriei Romei antice. A dus o lupt─â puternic─â folosindu-se de acte de violen┼ú─â ├«mpotriva disiden┼úilor politici. ┼óelul s─âu suprem era s─â cucereasc─â alte teritorii, fie prin mi┼čcula┼úii guvernamentale ┼či diplomatice, fie prin invazie militar─â. La finalul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, el a fost capturat de comuni┼čti, executat ┼či ag─â┼úat cu capul ├«n jos de un c├órlig de m─âcel─ârie.

Francisco Franco, "conduc─âtorul ultimei cruciade"

image

C├ónd Alia┼úii au declarat victorie la finalul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial au uitat s─â precizeze c─â mai r─âm─âses un fascist:Francisco Franco (foto), regent ├«n regatul Spaniei ├«n perioada 1939 -1975. El a ob┼úinut victoria ├«n r─âzboiul civil spaniol cu ajutorul lui Hitler ┼či al lui Mussolini, dar a men┼úinut statul departe de conflictul ├«n care alia┼úii lui i-au confruntat pe sovietici, pe americani ┼či pe britanici. S-a autointitulat "conduc─âtorul ultimei cruciade" iar, ├«n ├«ncercarea de a-┼či men┼úine autoritatea, a recurs la toate mijloacele de convingere dictatorial─â:violen┼ú─â, tortur─â, lag─âre de concetrare, cenzur─â, oprimare a grupurilor etnice minoritare ┼či a femeilor, munc─â for┼úat─â ┼či execu┼úii politice.

"Hitler înzecit"

"Hitler a avut un mare obiectiv: dreptate pentru poporul s─âu, suveranitate poporului s─âu, recunoa┼čterea independen┼úei poporului ┼či a drepturilor sale asupra resurselor. Dac─â acesta a fost Hitler, l─âsa┼úi-m─â s─â fiu eu Hitler ├«nzecit", a declarat pre┼čedintele statului Zimbabwe, Robert Mugabe. ├Än func┼úie din 1987 p├ón─â ├«n prezent, el a ordonat Guvernului s─â se implice ├«n conflicte armate cu ┼ú─ârile vecine, principalele ┼úinte de atac fiind caucazienii, homosexualii ┼či oponen┼úii s─âi politici. Exist─â informa┼úii conform c─ârora a t─âiat m├óine ┼či picioarele so┼úiei unui rival politic ┼či apoi i-a dat foc. ├Än prezent, locuitorii din Zimbabwe au cea mai mic─â speran┼ú─â de via┼ú─â:37 de ani pentru b─ârba┼úi ┼či 34 pentru femei.

Robert Mugabe

image

Saddam Hussein, ├«n fruntea Irakului ├«n perioada 1979-2003, n-a dat dovad─â de mil─â, execut├ónd toate persoanele care i-au amenin┼úat la un moment func┼úia de pre┼čedinte ┼či puterea ├«n stat, scrie Time. A persecutat minoritatea kurd─â folosindu-se de arme chimice ┼či a pornit r─âzboiul ├«mpotriva Iranului ┼či a Kuwaitului. ├Än cazurile ├«n care nu reu┼čea s─â c├ó┼čtige obedien┼úa poporului prin cultul personalit─â┼úii instituit ├«n Irak, Saddam Hussein recugea la asasinate ┼či tortur─â pentru a-┼či atinge obiectivul.

Saddam Hussein

image

Pedepsele lui Mullah Omar

Mullah Omar a fost liderul spiritual al talibanilor din Afganistan din 1996 p├ón─â ├«n 2001. Faima sa a ├«nceput s─â creasc─â c├ónd a condus un grup de 30 de oameni, porni┼úi s─â salveze dou─â fete r─âpite ┼či violate de ni┼čte "baroni locali". De aici p├ón─â la titlul de "Comandantul celor Credincio┼či" nu a fost cale lung─â. Aflat ├«n fruntea Guvernului, el a transformat interpret─ârile dure ale religiei islamice ├«n legi de sinest─ât─âtoare. Mullah Omar a decis, astfel, interzicerea dansului, a aplaudatului la evenimentele sportive, a zmeielor, a ┼čahului, a animalelor de plu┼č ┼či a felicit─ârilor de Cr─âciun. Totodat─â, a impus pedepse severe pentru diverse "infrac┼úiuni" Femeilor care erau prinse cu unghiile date cu oj─â li se t─âiau degetele, iar cei care au comis adulter erau omor├ó┼úi cu prietre. ├Än 1996, Afganistanul a devenit cea mai opresiv─â ┼úar─â din lume iar, din perspectiva lui Osama bin Laden, sediul perfect pentru gruparea sa terorist─â. ├Än mai 2011, au ap─ârut informa┼úii conform c─ârora Mullah Omar ar fi fost ucis, dar talibanii infirm─â vehement ┼čtirea.

image

De la un luptator de gherila comunist, Mao Zedong (foto) a devenit liderul celei mai populare na┼úiuni ├«n 1949. El a ├«ntreprins o serie de programe ├«n China, concepute dup─â idealurile marxiste. Aceasta au cauzat, ├«ns─â, foamete ┼či sinucideri ├«n r├óndul popula┼úiei. ├Än perioada regimului s─âu, din 1949 p├ón─â ├«n 1976, lui Mao ├«i sunt atribuite ├«ntre 40 ┼či 70 de milioane de decese.

image

Jiang Qing (foto) sau Madame Mao, dup─â cum era cunoscut─â ├«n Occident, a fost a treia ┼či cea mai influent─â so┼úie a liderului chinez Mao Zedong . Titlul de Prim─â Doamn─â a PartiduluI Comunist nu a mul┼úumit-o. Ea a ├«nfiin┼úat o grupare denumit─â "Banda celor patru" care a controlat cele mai puternice centre ale Chinei, dup─â ce s─ân─âtatea so┼úului ei a ├«nceput s─â se deterioreze. Madame Mao este considerat─â responsabil─â pentru sus┼úinerea Revolu┼úiei Culturale, o perioad─â de zece ani ├«n care cultura chinez─â a fost distrus─â iar trei milioane de oameni au fost uci┼či.

"Regele regilor ├«n Africa", a┼ča s-a autointitulat Muammar Gaddafi, care a preluat ┼čefia Libiei ├«n 1969. De┼či sus┼úine c─â regimul politic ├«n Libia este democra┼úia, ┼či-a ap─ârat func┼úia ┼či puterea prin nenum─ârate acte de violen┼ú─â, finan┼ú├ónd grup─âri teroriste din ├«ntreaga lume. Printre acestea se num─âr─â ┼či cel care a ucis atle┼úii israelieni la Jocurile Olimpice de la Munchen, ├«n 1972.

image

Francois "Papa Doc" Duvalier, pre┼čedinte al statului Haiti ├«n perioada 1957-1971, a indus teroare ├«n popula┼úia ┼ú─ârii prin gruparea paramilitar─â Tonton Macoutes, ├«nfiin┼úat─â la comanda sa. Tonton Macoutes era mai temut─â dec├ót armata na┼úional─â. "Domnia lui Papa Doc" a fost puternic influen┼úa┼ú─â de cultul voodoo al c─ârui adept era ├«nsu┼či ┼čeful de stat. A luat numeroase decizii cel pu┼úin bizare baz├óndu-se pe supersti┼úiile specifice cultului. Printre acestea se num─âr─â ordinul de ucidere a tuturor c├óinilor cu blan─â neagr─â ┼či transmiterea pe toate canalele de teleziune ┼čtiri doar despre el. Totodat─â, "Papa Doc" a sus┼úinut c─â el l-a ucis pe pre┼čedintele american John F. Kennedy, arunc├ónd un blestem asupra lui. A impus implementare unor m─âsuri excentrice ├«n sistemul educa┼úional din Haiti, care a determinat o mare parte din p─ârin┼úii haitieni s─â nu-┼či mai trimit─â copiii la ┼čcoal─â. ├Än r├óndul celor care au continuat studiile se num─âr─â 30.000 de mor┼úi.

Jean-Claude "Baby Doc" Duvalier a ajuns la c├órma statului Haiti (1971-1986) dup─â moartea tat─âlui s─âu despotic. Profit├ónd de statutul s─âu, a dus o via┼ú─â luxoas─â, f─âc├óndu-┼či un renume de playboy. F─âr─â interes pentru propriul popor, s-a folosit de trezoreria statului ca de un cont bancar personal. Dup─â zece ani de c├ónd se afla ├«n fruntea statului Haiti, s-a c─âs─âtorit Michele Bennett Pasquet, organiz├ónd o nunt─â de trei milioane de dolari care a st├órnit furia popula┼úiei. Cuplul preziden┼úial s-a bucurat de un stil de via┼ú─â somptuos, asigurat de afacerile ilegale cu droguri ┼či de v├ónzare cadavrelor haitienilor c─âtre institu┼úiile de ├«nv─â┼ú─âm├ónt de medicin─â de peste Ocean. ├Än anii '90, a plecat ├«n exil la Paris, pentru ca recent s─â fac─â o vizit─â-surpriz─â ├«n ┼úara sa de origine. El a fost arestat ┼či acuzat de tr─âdare, delapidare ┼či exces de putere de autorit─â┼úile haitiene.

Jean-Claude "Baby Doc" Duvalier

image

├Än 1975, Saloth Sar, un simplu student a devenit liderul de facto al Cambodgiei.El s-a autointitulat Brother No. 1 (Fratele nr. 1), dar ┼či-a asumat ┼či numele "Pol Pot", de la "politique potentielle" ("poten┼úial politic"). Pol Pot era hot─âr├ót s─â ofere ┼ú─ârii sale un nou ├«nceput. Cum? Distrug├ónd toat─â cultura ┼či istoria printr-o campanile denumit─â "Anul Zero". Astfel, a demarat o domnie a terorii asupra intelectualilor, a c─âlug─ârilor budi┼čti, a persoanelor cu dizabilit─â┼úi ┼či a tuturor care aveau sau au avut vreodat─â contact cu Occidentul. Chiar ┼či purtatul ochelarilor era considerat, ├«n opinia lui Pol Pot, un semn de sl─âbiciune. Regimul lui ┼či al partidului s─âu, Khmer Rouge, a durat doar patru ani, p├ón─â ├«n 1979, timp ├«n care au murit, ├«ns─â, 1, 5 milioane de oameni (unul din patru cet─â┼úeni ai Cambodgiei) au murit.

Pre┼čedintele Sudanului, Omar Hassan al-Bashir, ├«n func┼úie din 1989 p├ón─â ├«n prezent, este acuzat de Curtea Criminal─â Interna┼úional─â de genocid, crime de r─âzboi ┼či ├«mpotriva umanit─â┼úii. El a pus la cale o campanie de asasinari, tortur─â, viol ┼či jaf ├«n regiunea Dafur din Sudan, ├«n ├«ncercarea de a eradica toate triburile care nu erau de origine arab─â. Organiza┼úiile interna┼úionale umanitare estimeaz─â c─â 400.000 de persoane au fost ucise iar alte c├óteva mii au fost reduse la sclavie.

image

┼×ahul Mohammad Reza Pahlavi, liderul Iranului ├«n perioada 1941-1979, s-a bucurat de un stil de via┼ú─â somptuos. ├Än '71, el a s─ârb─âtorit 2.500 de ani de la instituirea monarhiei printr-o petrecere de 100 de milioane de dolari. ├Äntre timp, poli┼úia secret─â a statului, SAVAK, asasina to┼úi oponen┼úii regimului ┼či tortura persoanele suspectate c─â amenin┼ú─â domnia sa. Printre metodele folosite se num─âra violul, turnarea de acid pe victime, arderea, execu┼úia public─â ┼či extragerea din┼úilor ┼či a unghiilor.

Pre┼čedintele Republicii Federale Iugoslave ┼či al Serbiei ├«n perioada 1997-2000, Slobodan Milo┼čevici s-a impus ├«n regiune cu ajutorul na┼úionali┼čtilor s├órbi ┼či a legilor opresive instituite, printre care se num─âr─â ┼či ├«nchisoarea pe trei ani pentru oricine ia ├«n r├ós Serbia. El ├«nsu┼či a alimentat ura interetnic─â ┼či religioas─â, r─âzboaiele sale din anii '90 cauz├ónd moartea a 250.000 de persoane ┼či l─âs├ónd f─âr─â ad─âpost alte dou─â milioane de oameni.

"Trujillo pe Pământ, Dumnezeu în Rai"

Rafael Trujillo (foto) a fost ales pre┼čedinte al Republicii Dominicane ├«n 1930, fiind renumit pentru generozitatea cu care ├«┼či acorda singur medalii. El a fost ├«n fruntea statului ├«n dou─â r├ónduri, ├«n perioadele 1930 -1938 ┼či 1942 -1952. ├Än timpul ce se afla la c├órma ┼ú─ârii, el a ordonat ca toate bisericile s─â fie marcate cu "Trujillo pe P─âm├ónt, Dumnezeu ├«n Rai", a lansat o politic─â rasist─â deschis─â ├«mpotriva tuturor haitienilor de culoare ┼či a ├«ncercat s─â-l asasineze pre pre┼čedintele Venezuelei. ├Än 1937, a ordonat uciderea a aproape 30.000 de haitieni care tr─âiau pe teritoriul dominican, la grani┼úa cu Haiti.

image