Callatis, cetatea pierdută
Cetatea subacvatică a intrat în atenţia cercetătorilor după ce, în perioada1963-1967, scafandrul militar Constantin Scarlat a făcut cercetări în zonă. Scafandrul îşi propusese să cerceteze relieful submarin, dar descoperirile arheologice i-au suscitat interesul. El a realizat şi o hartă care reconstituie portul antic al cetăţii Callatis. O parte dintre vestigiile descoperite pe fundul mării se află acum la Muzeul Marinei din Constanţa.
„Sub apa mării, în zona cetăţii şi a portului Callatis se găsesc fragmente ceramice, mai numeroase fiind amforele şi ţiglele, fragmente arhitectonice, dar şi epavele unor corăbii antice, construcţii terestre, pavaje, resturile unor ziduri din cărămidă antică, dale de piatră prelucrate“, spune dr. Sorin Marcel Colesniuc, directorul Muzeului de Arheologie Callatis din Mangalia.
Cercetările au continuat şi între 1994 şi 1998, când Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia şi Cooperativa Metamauco din Padova au descoperit fragmente ceramice şi arhitectonice sub apă.În perioada 9-15 aprilie 2007 s-au derulat alte cercetări subacvatice efectuate de specialiştii Muzeului Callatis, în colaborare cu specialişti străini şi cu Centrul de Scafandri Carpatica. „În zona ţărmului au fost găsite ziduri şi amenajări portuare antice, iar în largul mării, la câteva sute de metri de ţărm, la o adâncime de zece metri, a fost descoperită o epavă antică ce transporta marmură. Lemnul a putrezit, dar încărcătură păstrează încă forma navei.“, spune Sorin Colesniuc.
Cercetătorii au încercat să pună în valoare monumentele arheologice dispărute sub ape, însă, în lipsa fondurilor, totul a rămas la stadiul de proiect. „Noi am făcut numeroase solicitări către ministere, dar n-am avut succes. O cercetare arheologică sistematică ar scoate de sub apă valori culturale de o valoare inestimabilă ce pot contribui la dezvoltarea turismului în zona Mangaliei“, e de părere directorul Muzeului Callatis.
În prezent, Muzeul de Arheologie şi Primăria Mangalia realizează un proiect pentru înfiinţarea unui centru de cercetări subacvatice. „Proiectul se poate derula pe o perioadă de mai mulţi ani, câte trei luni pe vară. În prezent, primăria lucrează la acest proiect, pentru ca în primăvară să fie depus. Banii europeni reprezintă ultima soluţie“, a precizat Sorin Marcel Colesniuc. Pentru punerea în practică a proiectului este nevoie de 183.000 de euro.
