Biserica de piatră din Streisângeorgiu, una dintre cele mai vechi din România
Biserica de piatră din Streisângeorgiu (orașul Călan, județul Hunedoara) se numără printre cele mai vechi astfel de monumente din România, însă starea în care se află a stârnit controverse.
Istoricul Adrian Andrei Rusu se numără printre oamenii de știință care au reclamat, recent, modul în care a fost îngrijită biserica din Streisângeorgiu.
„Streisângeorgiu (2023). Am repetat aceeași pozare de fiecare dată când am revenit, sperând ca lucrurile se vor îndrepta. Dar repet a clama uriașa nesimțire națională care menține cea mai veche biserică românească din România (cu pisanie de la 1313/1314) într-o stare jenant-revoltătoare (restaurarea de frescă neisprăvită, fără curent electric la interior, ferestre sparte)”, scrie istoricul medievist Adrian Andrei Rusu, pe pagina sa de Facebook.
Biserica medievală Streisângeorgiu, una dintre cele mai vechi din România, are o poveste impresionantă.
Aşezarea de pe valea Streiului a fost inclusă pe lista indicativă a monumentelor UNESCO, alături de alte cinci biserici cneziale din Hunedoara, aflate în satele Ostrov, Sântamaria Orlea, Densuş, Strei şi Gurasada.
Biserica l-a impresionat pe Nicolae Iorga
Potrivit arheologilor, biserica datează din anii 1313-1314, conform unei inscripţii descoperite în altarul acesteia. Mormintele din jurul bisericii datează din secolele XII-XIII, iar în curte s-au păstrat mai multe lespezi antice, cu caractere latine.
Pe locul bisericii de zid a existat o biserică de lemn, cu acelaşi plan şi aceleaşi dimensiuni, datată în a doua jumătate a secolului al XI-lea.
Biserica din Streisângeorgiu a fost clădită din piatră brută şi cărămidă, alternând în straturi foarte neregulate, informa istoricul de artă Virgil Vătăşianu, în 1930.
Istoricul Nicolae Iorga a cercetat-o şi a numit-o „cea mai veche ctitorie de nemeşi români din Ardeal”. El descria o frescă bizantină, veche de cinci secole, care atestă legătura cu istoria românilor din Ardeal.
Potrivit inscripției, biserica ar fi fost ridicată sau restaurată în anii 1408 – 1409.
„Bisericile româneşti din judeţul Hunedoara sunt clădiri simbolice, înzestrate câteodată cu caracteristicile clădirii memoriale, adăpostând relicve, dar mai ales clădiri votive, închinate unui sfânt. În schimb ele nu îndeplinesc niciodată funcţia de bolniţă, cum e cazul mai ales în Moldova. Toate bisericuţele sunt şi mici clădiri de adunare, atât cât permite spaţiul redus, amplificat câte o dată prin încăperi adause”, arăta istoricul Virgil Vătăşianu.
În prezent, biserica din Streisângeorgiu poate fi vizitată, însă slujbele au loc într-o biserică învecinată aflată în aceeași curte.
Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro
