Au fost cuiele din mormântul lui Caiafa folosite la crucificarea lui Iisus?
Tocmai când se apropie învierea Domnului, un jurnalist israelian face o propunere controversatã:Simcha Jacobovici susţine cã douã cuie mici cu vârfurile boante din mormântul marelui preot al Sinedriului între 18 şi 37 d. Hr., menţionat în Noul Testament în Evangheliile dupã Matei, Ioan şi Luca, în casa cãruia s-a desfãşurat anchetarea lui Iisus, ar putea fi aceleaşi cuie care au servit la rãstignirea Mântuitorului.
Afirmaţia se bazeazã pe o combinaţie între cercetare, presupuneri şi poate o dozã de inepţie din partea arheologilor israeliţi care au inventariat locul de veci al înaltului demnitar. Mormântul, dezvãluit în 1990, conţine se pare osuarul lui Caiafa. Cercetãtorii de la Autoritatea Antichitãţilor din Israel (IAA) au realizat o listã a tuturor obiectelor din peştera cu pricina, incluzând şi cele douã cuie, dar spre deosebire de restul materialului arheologic, acestea nu au fost analizate corespunzãtor, respectiv mãsurate, desenate sau fotografiate.
Cam în aceeaşi perioadã o pereche de cuie a apãrut La Tel Aviv, în laboratorul universitar al profesorului Israel Herschkowitz, expert în medicinã legalã. În laboratorul sãu se gãsea deja singurul cui despre care se ştie cu certitudine cã a fost utilizat în crucificare – era încã fixat în oul cãlcâiului. Cuiele misterioase erau mai mici dar similare:cu siguranţã vechi şi ciocãnite în lateral. În documentarul realizat de Jacobovici pentru televiziunea israelianã şi History Channel, Cuiele Crucii, Herschkowitz spune cã acestea ar fi fost suficient de lungi pentru a pãtrude încheietura, dar nu face speculaţii mai departe. Scepticismul dominã un subiect atât de neclar, mai ales cã inventarul IAA precizeazã cã un cui se afla pe podea, iar celãlalt într-unul din cele 12 osuare din mormânt. Nu este clar nici care osuar conţine osemintele lui Caiafa, un nume rar care nu apare în niciunul dintre cele 2000 de osuare recuperate din zona israelianã şi din perioada în cauzã. Dar în acest mormânt numele apare de douã ori. Cercetãtorii şi-au concentrat atenţia pe o cutie inscripţionatã cu sintagma:“Josephus, fiul lui Kaiphas”.
Alte neclaritãţi:de ce ar fi un preot înmormântat cu un cui alãturi? Jacobovici este de pãrere cã aceste cuie folosite la crucificãri aveau puteri tãmãduitoare în viziunea evreilor. Reminiscenţele pãgâne erau oarecum tolerate, dacã ne gândim cã în acelaşi mormânt a fost descoperit un craniu feminin ce conţinea o monedã romanã, posibil pentru plata luntraşului pentru a trece râul Styx. Gaby Barkay, profesor la Universitatea Bar Ilan, oferã o altã explicaţie:evreii din vremea lui Hristos erau obsedaţi de ideea de impuritate. Orice se afla în apropierea unui cadavru era contaminat de moarte, chiar şi un cui înfipt într-un perete din vecinãtate. Prin urmare, cuiul ar fi fost scos şi plasat în osuar. Profesorul jongleazã şi cu alte supoziţii, dar remarcã prezenţa rarã a acestor obiecte în mormintele perioadei celui de-al Doilea Templu (515 î. Hr. – 70 d.Hr.). Participarea sa la conferinţe de presã au contribuit la susţinerea eforturilor lui Jacobovici. Producãtorul documentaruui a câştigat trei premii Emmy şi a câştigat respectul cercetãtorilor toleranţi faţã de doza de senzaţional instrumentalizatã de mass media. Dupã cum spune şi Barkay, “nu este o cale de a ajunge la concluzii în ştiinţã, dar asta nu o face mai puţin interesantã”.
Interesant este şi faptul cã au recut 20 de ani pânã ca cineva sã acorde atenţie cuielor prezente în mormântul omului despre care se ştie cã a jucat un rol vital în procesul împotriva lui Iisus. Implicaţia asupra cãreia nu se insistã în documentar este cã arheologii evrei nu au avut mare tragere de inimã când au condus excavãrile din cauza faptului cã personajul din centrul atenţiei este eroul malefic al istoriei lui Iisus…jacobovici precizeazã cã el este totuşi singurul personaj biblic al cãrui mormânt a fost, în opinia majoritãţii cadrelor academice, cu certitudine dezvãluit, de aceea producãtorul documentarului sacrificã mai mult de jumãtate din film localizãrii şi investigãrii locului de veci.
“Douã mii de ani de antisemitism s-au consumat din pricina acestei figuri”, spune Jacobovici. Cuiele Crucii se bazeazã pe scrieri non-evanghelice din primul secol d.Hr., care îl înfãţişeazã pe Caiafa ca pe potenţial acolit al lui Iisus. Este o viziune care reduce din tensiunile creştino-iudaice, dar oferã şi un posibil argument pentru prezenţa cuielor în mormântul de familie:veneraţia. “Nu cred cã va pune cineva un semn de exclamaţie dupã Cuiele Crucificãrii”, declarã Jacobovici, “ci se va scrie despre ele cu semnul de Intrebare la sfârşit”.
Sursa:www.time.com
