Ce subiecte au primit elevii la Istorie. Rezolvarea lor, la Adevărul Live

Profesorul de Istorie Corneliu Riegler, de la Colegiul Naţional Bilingv “George Coşbuc” din Capitală a rezolvat la Adevărul Live de la ora 12:00 subiectele pe care elevii de a XI-a şi a XII-a le-au primit la Istorie. De asemenea, de la ora 15:00, profesorul de matematică Adrian Troie, directorul-adjunct de la Colegiul Naţional “Sf. Sava” din Bucureşti, va rezolva în direct subiectele de la matematică.

SUBIECTE SIMULARE ISTORIE CLASA A XI-A:

SUBIECTE SIMULARE ISTORIE CLASA A XII-A:

Rezolvarea subiectelor la istorie, la Adevărul Live:

Profesorul Riegler a explicat cum trebuia rezolvateseul despre ideologii, de la Subiectul III, clasa a XII-a, în care era vorba şi despre totalitarism, dar şi despre democraţie. „Limita cronologică este clară (1901-1950), redactarea trebuia să fie succintă. Elevii puteau să precizeze la caracteristicile democraţiei:pluripartidismul, principiul separaţiei puterilor în stat, libertatea cuvântului, a presei, dreptul la liberă circulaţie, dreptul la libertate”, a declarat profesorul. 

La a doua cerinţăse cere menţionarea a două ideologii totalitare europene, adică fascismul (nazismul în Germania) şi comunismul, caracterizate de o guvernare condusă de un singur partid, trăsătură comună ideologiilor totalitare alături de utilizarea torturii.

Elevii confundă de multe ori “precizaţi” cu “prezentaţi”, a mai explicat Riegler.

„La prezentarea unei practici politice din perioada totalitară puteau să aleagă securitatea (înfiinţară în 1948), poliţia politică din vremea aceea. Candidatul trebuie să îşi exprime părerea cu sintagme precum “În opinia mea”, ca să nu existe confuzii când se face corectura, să vadă corectorul clar unde începe punctul de vedere al candidatului. Elevii trebuiau să-şi susţină un punct de vedere printr-un fapt istoric relevant. Aş vrea să atrag atenţia că a intervenit o schimbare:până acum se cerea precizarea faptului istoric, iar acum se cere prezentarea, ceea ce presupune mai mult decât o simplă menţionare”, a spus Riegler.

Subiectele de tip I şi IIpresupun analiza textelor, dar şi aici elevii pot confunda cerinţele “a preciza” cu “a prezenta”, atrage atenţia Riegler. 

„La primul subiect, secolul XIV ne trimite la întemeierea Ţării Româneşti (descălecatul lui Negru Vodă, bătălia de Posada prin care Basarab I câştigă independenţa Ţării Româneşti) şi a Moldovei (descălecatul lui Dragoş pe la 1347 – 1353 şi descălecatul lui Bogdan I în perioada 1359 – 1365). La ultima cerinţă, menţionarea unei instituţii centrale din spaţiul românesc în secolul al VIII-lea, puteau menţiona domnia, armata, sfatul domnesc, adunarea ţării, adunarea boierilor”, a exemplificat profesorul. O caracteristică a domniei este că domnul avea toată puterea în stat. La punctul trei răspunsul era Seneslau şi Litovoi.

La Subiectul II, la punctul şase, elevii trebuiau să selectezeproiecte politice din secolul a XVIII-lea care contribuie la construirea unui stat român modern(1959 şi 1918). Puteau menţiona proiectul de constituţie al lui Constantin Mavrocordat, care sugera pentru prima oară unirea Ţării Româneşti cu Moldova, cerea stabilirea unui impozit unic sau propunea un buget unic. „Important este ca elevii să aibă o concluzie la textele pe care le elaborează, altfel pierd un punct”, atrage atenţia Riegler.

La clasa a XI-a, „unele subiecte sunt chiar din materia de Bacalaureat”, a spus Riegler, deşi Ministerul Educaţiei a menţionat că cerinţele de la această simulare nu vor face referire la programa de Bacalaureat de la Istorie. La eseul de la Subiectul III, elevii puteau prezenta monarhia (Marea Britanie), un regim republican, o caracteristică a economiei rurale ar fi cooperativizarea, preponderenţa agrigulturii, industrializarea forţată din perioada comunistă. La punctul şase de la al doilea subiect puteau scrie chiar despre tratatul de la Maastricht, practic orice etapă de extindere a UE.

„Subiectele au fost accesibile, de nivel mediu, însă nu au fost chiar uşoare la clasa a XII-a”, a mai spus Riegler.

Rezultatele finale de la aceste simulări vor fi anunţate pe 14 martie.

Anul acesta, în premieră, elevii din clasa a XI-a vor da şi ei aceste testări, însă doar la Limba şi literatura română şi la proba obligatorie a profilului, matematică (real) sau istorie (uman). 

Deşi notele nu vor fi trecute în catalog, dascălii spun că liceenii de clasa a XI-a nu se simt pregătiţi şi nici suficient de motivaţi, având în vedere că ar trebui să recapituleze şi materia din primii doi ani pentru un examen care va avea loc abia peste un an şi jumătate. 

În cifre, peste 113.900 de candidaţi au reuşit să promoveze Bacalaureatul, dintr-un total de aproximativ 197.400 de participanţi.

• 3 martie – Limba şi literatura română
• 4 martie –Limba şi literatura maternă
• 5 martie –Proba obligatorie a profilului 
• 7 martie – Proba la alegere a profilului şi specializări 
• Rezultatele vor fi afişate pe 14 martie

• 10-12 iunie – Proba orală la Limba Română
• 11-13 iunie – Proba orală la Limba maternă
• 16-20 iunie – Proba de Competenţe digitale
• 23-27 iunie – Proba orală la o limbă străină
• 30 iunie – Limba şi literatura română (proba scrisă)
• 1 iulie – Limba şi literatura maternă (proba scrisă)
• 2 iulie – Proba obligatorie a profilului:Matematică sau Istorie (probe scrise)
• 4 iulie – Proba la alegere a profilului:Biologie, Chimie, Economie, Filosofie, Fizică, Geografie, Informatică, Logică, Psihologie sau Sociologie (probe scrise)
• 11 iulie – afişarea rezultatelor finale