60 de ani de la moartea lui James Dean, nemuritorul rebel al filmelor hollywoodiene
Azi se împlinesc 60 de ani de la fulgerătoarea moarte a celui care a fost chiar simbolul suprem al expresiei “Live fast, die young.” A avut doar trei pelicule hollywoodiene de mare calibru și a murit fulgerător la 24 de ani, dar a devenit un icon din aceeași categorie cu toți greii Cetății Filmului. Care a fost secretul farmecului nemuritorului rebel?
James Dean a fost un amestec de sex-appeal, candoare, talent şi autenticitate. Da, fetele începeau să strige în extaz când el apărea pe ecran. Și da, lui James îi plăcea să-și joace până la capăt rolul de rebel. Natalie Wood a rămas uimită când l-a văzut pentru prima dată la filmările pentru “Rebel fără cauză” intrând altfel decât toți ceilalți actori, pe fereastră. Cât despre echipa de filmare de la “Giant”, toţi au rămas cu gura căscată când Dean s-a desfăcut la pantaloni şi a urinat chiar în faţa lor. “Dacă pot face asta, pot face orice în faţa camerei cu Liz Taylor”, a replicat el. Ulterior, regizorul filmului, George Stevens, avea să se declare exasperat de faptul că starului nu-i plăcea defel să tragă duble, iar pe parcursul filmărilor, două săptămâni purtase aceeași cămașă. Unul dintre fotografii care a lucrat cu el spunea că trăia ca un câine vagabond. Iar criticii comentau că se-mbracă “ca un pat nefăcut”. Dar Dean se voia dintre cei care, asemenea lui Marlon Brando, încălcau orice regulă și, conștienți de sex-appealul lor mai puternic decât orice costum de firmă, erau preocupați de esența actoriei, nu de ambalaje superficiale. În același timp, Dean cel dur păstra pe noptiera lui volumul “Micul Prinț”, al lui Antoine de Saint-Exupéry, din care cita adesea, și îi plăcea să creadă că al doilea lui nume, Byron, venea de la poetul romantic Lord Byron… El era tipul cool al anilor ’50, care devenise un model pentru toți adolescenții, cu fascinația lui pentru viteză și cursele de mașini. Dar tot el era băiatul care în copilărie obișnuia să scrie câte-o dorință pe un bilețel, pe care-l așeza sub pernă înainte de culcare, pentru ca mama sa, Mildred, s-o citească pe ascuns și s-o îndeplinească a doua zi. Același băiat care, pe la nouă ani, izbucnise în plâns în mijlocul clasei pentru că-i era dor de mama lui, pe care tocmai o pierduse, aceasta suferind de cancer. O pierdere de care nici nu a avut timp să se vindece…
Tot cam pe-atunci, James s-a mutat la ferma unchiului său, din apropiere de locul său natal, în același stat american Indiana, tatăl său hotărând că nu poate avea grijă singur de el. E ferma la care s-a ales cu dinții din față sparți, când a căzut în hambar, ulterior fiind nevoit să poarte o punte dentară. Noroc cu tatăl său, care era tehnician dentar. Mai târziu, pe la 20 de ani, Dean făcea glume, punându-şi proteza în paharul cu bautură al câte unui prieten! Tot din perioada petrecută la fermă datează o stranie prietenie a sa cu un anume pastor metodist, James DeWeerd, îndelung discutată în biografiile lui ulterioare – mulţi susţin că viitorul actor ar fi avut o relație intimă cu pastorul, același care i-ar fi suscitat și interesul în cursele de mașini. Mai mult, există şi o legendă cum că Dean însuşi i s-ar fi confesat lui Liz Taylor, partenera lui din “Giant”, că ar fi fost abuzat sexual de un pastor la doar doi ani de la moartea mamei lui. Este, desigur, discutabil dacă această experiență sexuală a fost reală. Dar dacă există un sâmbure de adevăr, atunci acolo se află rădăcinile bisexualității cu care imaginea lui Dean a rămas ștampilată pentru totdeauna. Iar argumentele din această categorie continuă. După ce s-a mutat în California, pentru a locui cu tatăl său și cea de-a doua soție a acestuia, James a studiat o vreme actoria la U.C.L.A. Și, dornic să reușească în acest domeniu, s-a angajat ca… parcagiu la studiourile CBS, unde a fost remarcat tot de un bărbat, Rogers Brackett, care lucra la o agenție de publicitate. O altă relație discutată a lui James, grație căreia a obținut contacte importante în industria filmului. Dar, dincolo de orice bârfă, celebrul răspuns pe care se spune că actorul l-a dat când a fost întrebat în particular dacă e homosexual e suficient:“Nu, nu sunt. Dar nici nu voi trece prin viaţă cu o mână legată la spate…”. Lui Dean îi plăcea să experiementeze, să aibă lista opţiunilor deschise, era atât de tânăr, iar călătoria lui părea că abia începe.
