Amprenta unui câine, descoperită pe o cărămidă veche de 3.700 de ani
Vestigiile arheologice lasă adesea loc imaginației. Bijuteriile corodate și fragmentele zdrențuite de veșminte antice dezvăluie doar o parte dintr-o poveste mult mai amplă. Uneori însă, un obiect păstrat în condiții excepționale oferă indicii suplimentare despre trecut. Se întâmplă ca un artefact, precum un vas de ceramică, să fi supraviețuit atât de bine trecerii timpului, încât chiar și semnătura celui care l-a realizat să poată fi citită după mii de ani.
În Turcia, arheologii au scos recent la iveală un exemplu surprinzător de bine conservat al unui astfel de „semn” din Epoca Bronzului. Numai că urma nu aparține unui meșteșugar renumit, ci pare să fie amprenta lăbuței unui câine care s-a plimbat nestingherit printr-un șantier de construcții de acum aproape patru milenii.
Descoperirea a fost prezentată la începutul acestei luni pe rețelele sociale de Mehmet Nuri Ersoy, ministrul turc al Culturii și Turismului. Echipa de arheologi coordonată de Erkan Fidan, de la Universitatea Bilecik Şeyh Edebali, a găsit cărămida în situl Tavşanlı Höyük, situat la aproximativ 160 de kilometri sud de Istanbul.
Cu o suprafață de aproape 40 de hectare, Tavşanlı Höyük este unul dintre cele mai întinse telluri (movile formate prin acumularea succesivă a resturilor unor așezări umane) din regiune. Aici au fost descoperite urme ale comunităților din Anatolia care datează de până la 8.000 de ani.
Echipa lui Fidan cercetează de peste cinci ani diferite sectoare ale sitului. În 2021, arheologii au început să studieze resturi de construcții vechi de aproximativ 3.700 de ani, printre care se numărau și fragmente de ziduri din cărămizi de lut. Acestea erau frecvent utilizate în epocă și se obțineau prin amestecarea pământului cu apă și paie, urmată de modelarea și uscarea cărămizilor la soare.
În timp ce un lot de cărămizi se usca la căldură, un câine pare să fi trecut peste una dintre ele, lăsând în urmă o urmă aproape perfectă. O întâmplare banală, care avea să fie păstrată timp de milenii.
„La Tavşanlı Höyük scoatem la lumină nu doar structuri și artefacte, ci și asemenea urme mărunte și neașteptate ale vieții”, a scris Ersoy în mesajul său, potrivit traducerii din limba turcă.
După aproape 4.000 de ani, este imposibil de stabilit dacă animalul a traversat zona în timp ce muncitorii nu erau atenți sau dacă cineva l-a ajutat să-și lase amprenta pe cărămida încă moale. Cert este că lucrătorii au folosit-o ulterior la ridicarea zidului, în loc să o arunce din cauza urmei neobișnuite.
Povestea construcției are însă și un deznodământ tragic. Arheologii au stabilit că, la un moment dat, clădirea a fost mistuită de flăcări, iar în interior se aflau încă două persoane. Din fericire, absența rămășițelor canine sugerează că patrupedul plecase cu mult înainte de izbucnirea incendiului.
Mai multe pentru tine...
