A murit Robert Badinter, fost ministru de Justiție al Franței, care a contribuit la elaborarea Constituției României
Avocatul francez Robert Badinter, fost ministru de Justiție al Franței, de numele căruia s-a legat revizuirea Codului penal și abolirea pedepsei cu moartea, a murit în noaptea de joi spre vineri, la vârsta de 95 de ani, informează RFI.
În 1991, la îndemnul președintelui francez François Mitterrand, avocatul Robert Badinter a venit în România pentru a contribui la elaborarea Constituției României, inspirată în numeroase puncte din modelul Constituției franceze a celei de-a V-a Republici, instituind astfel un regim semi-prezidențial.
Robert Badinter fost avocat, timp de 30 de ani la Curtea de Apel din Paris, ministru al Justiției, între 1981-1986, în mandantul președintelui François Mitterand, președintele Consiliului Constituțional – timp de 9 ani, până în 1995. Iar timp de 16 ani a fost senator socialist, mai exact până în 2011. „O viață dedicată drepturilor omului și abolirii universale a pedepsei cu moartea”, notează RFI.
Odată cu execuția în sine, „crima își schimbă tabăra”, explica Robert Badinter, născut la Paris în martie 1928, într-o familie de evrei emigrați din Basarabia. Mama sa a fugit după pogromurile anti-evreiești de la Chișinău, de la debutul secolului trecut. Tatăl a emigrat la Paris în 1920, dar a murit, în 1943, într-un lagăr de exterminare nazist, în Polonia. Fiul lor, Robert Badinter, a fost un combatant neobosit al drepturilor omului.
„Pedeapsa cu moartea înseamnă că statul își atribuie dreptul de a dispune de viața unui om. Acest lucru implică, în secret, puterea de viață și de moarte a statului asupra cetățeanului. Iar acest lucru, eu îl refuz”, spunea avocatul Robert Badinter în 1976.
S-a angajat mereu împotriva pedepsei cu moartea. Mai întâi în tribunale, iar apoi în calitate de ministru al Justiției.
Pe 17 septembrie 1981, el pronunțase un discurs în fața Adunării Naționale care a făcut istorie. Un discurs prin care a reușit să convingă aleșii să voteze pentru abolirea pedepsei cu moartea, contrar a ceea ce dorea opinia publică la acea oră:
„Franța este mare deoarece a fost prima în Europa care a abolit tortura, contrar celor care exclamau, la acea vreme, că fără tortură justiția franceză va fi dezarmată. Franța a fost printre primele state din lume care a abolit sclavia, această crimă care dezonorează, încă, umanitatea. Dar, în ciuda eforturilor curajoase, Franța este printre ultimele state din Europa occidentală care abolește pedeapsa cu moartea. De mâine, grație vouă, justiția franceză nu va mai ucide. Nu vor mai fi, pentru rușinea noastră comună, execuții ascunse, în întuneric, în închisorile franceze”, spunea Robert Badinter pe 17 septembrie 1981, în Adunarea Națională.
La 9 octombrie 1981, pedeapsa capitală a fost, în mod oficial, abolită în Franța. Din 2007, abolirea pedepsei cu moartea a fost înscrisă în Constituția franceză.
În 1991, a contribuit la elaborarea Constituției României
În 2022, într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Robert Badinter a vorbit despre legăturile sale cu România și cu Basarabia, părinții lui fiind originari din raionul Telenești, dar și despre cariera sa de avocat și prietenia lui cu François Mitterrand.
„Încă de când eram copil, înainte de Al Doilea Război Mondial. Însă părinții mei îmi vorbeau puțin și rar despre Basarabia. Cea care îmi vorbea mai mult despre Basarabia era bunica mea Idiss, a cărei poveste de viață am scris-o într-o carte. Familia mea nu a avut vreodată naționalitate română. Tatăl și mama mea s-au născut în Basarabia pe vremea când aceasta făcea parte din Rusia imperială și apoi au mers direct în Franța. Nu am origini românești, însă am un interes puternic și un atașament față de poporul român. Am mers de mai multe ori la București și în zonele montane ale României, în special după căderea lui Nicolae Ceaușescu, pentru a lucra la proiectul noii Constituții a democrației românești. (...) În acea perioadă eram președintele Consiliului Constituțional din Franța și, la un moment dat, am primit vizita unei delegații de înalți magistrați din România. Iar aceștia au sugerat autorităților române să mă consulte. A fost o experiență foarte utilă și m-am bucurat că am putut fi astfel de folos României. ”, spunea fostul ministru francez al Justiției.
