200 de ani de la nașterea lui Ion C. Brătianu

Se împlinesc la 2 iunie, în acest an, 200 de ani de la nașterea uneia dintre cele mai importante personalități ale istoriei moderne a României, de numele căreia se leagă obținerea independenței și modernizarea țării, Ion C. Brătianu. Supranumit Vizirul datorită puternicei influențe pe care a exercitat-o în politica românească, el a fost apreciat și iubit de prieteni, respectat și temut de adversarii săi politici, scrie pe pagina de socializare a instituției Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I".

Ion C. Brătianu s-a născut la 2 iunie 1821 la Pitești, tatăl său fiind stolnicul Constantin Brătianu, iar mama Anastasia Tigveanu. Și-a desăvârșit studiile la Paris, s-a implicat în evenimentele de la 1848 din Țara Românească, în dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române, precum și în aducerea principelui Carol de Hohenzollern ca domnitor al țării. S-a căsătorit cu Pia Pleșoianu și au avut împreună opt copii: Florica, care a murit la vârsta de 3 ani, Sabina - căsătorită cu dr. Constantin Cantacuzino, Ion - căsătorit cu Maria Moruzi, iar apoi cu Elisa Știrbei, Constantin - căsătorit cu Alexandrina Costinescu, Vintilă - căsătorit cu Lia Stolojan, Maria - căsătorită cu I. Pilat, Tatiana - căsătorită cu Niculescu-Dorobanți și Pia - căsătorită cu Alexandru Alimănișteanu. A fost unul dintre cei mai buni colaboratori ai regelui Carol I, îndeplinind funcția de prim-ministru de mai multe ori, dar având în responsabilitate și conducerea unor ministere cheie, în diferite perioade. A fost președinte al Camerei Deputaților în perioada 18 noiembrie 1868-29 ianuarie 1869 și președinte al Consiliului de miniștri între 24 iulie 1876 - 24 noiembrie 1878, 25 noiembrie 1878 - 10 iulie 1879, 11 iulie 1879 - 5 aprilie 1881 și 9 iunie 1881 - 20 martie 1888. De asemenea a fost și ministru de război în mai multe perioade: între 12 august și 16 noiembrie 1868, 20 august 1877 - 16 martie 1878, 25 noiembrie 1878 - 7 ianuarie 1879, 9 iunie 1881 - 30 noiembrie 1881, 1 decembrie 1881-24 ianuarie 1882, 1 august 1882-22 iunie 1884, 13 ianuarie-20 februarie 1886 și 5 noiembrie 1887 - 23 martie 1888. A mai îndeplinit și funcțiile de ministru al Afacerilor Externe, de Finanțe, de Interne, al Lucrărilor Publice și al Cultelor și Instrucțiunii Publice. A murit la vârsta de 70 de ani, la 4 mai 1891, regele Carol I spunând atunci: „Am pierdut cel mai bun amic ce aveam”.
Mai multe instituții muzeale din țară au evidențiat într-un fel sau altul acest eveniment, dar credem că ar fi interesant și să facem un arc peste timp pentru reflecta puțin și la modul în care societatea românească a sărbătorit centenarul nașterii acestui lider politic important, în anul 1921. În contextul reașezării pe baze noi a țării reîntregite după primul război mondial, la care o contribuție importantă o avusese și Ionel Brătianu, fiul lui Ion C. Brătianu și colaborator apropiat al regelui Ferdinand I, în România, la cel mai înalt nivel s-a avut în vedere necesitatea marcării centenarului nașterii lui I. C. Brătianu.
Astfel, la 15 mai 1921, în cadrul Academiei Române au avut loc discuții în acest sens, mai ales că Ion C. Brătianu fusese membru de onoare al acestei prestigioase instituții din 19 martie 1885. Mihail Pherekide, colaborator apropiat al lui I. C. Brătianu și ministru de mai multe ori în guvernările acestuia l-a invitat pe Dimitrie Onciul, președintele Academiei Române, să facă parte din comitetul de organizare al manifestărilor dedicate centenarului Ion C. Brătianu. La 19 mai 1921 și marele istoric Nicolae Iorga a fost invitat și a acceptat, de asemenea, să facă parte din acest comitet.
În zilele de 20-21 mai 1921, principele moștenitor Carol a mers la Senat și la Camera Deputaților pentru a vorbi despre marcarea acestui moment, iar la data de 22 mai 1921 mai multe oficialități s-au deplasat la Florica pentru a participa la o serie de ceremonii, dedicate celui care fusese prim-ministru în perioada când România și-a obținut independența pe câmpul de luptă. Despre aceste evenimente, marele istoric Nicolae Iorga își amintea în memoriile sale: „Prințul Carol m-a luat în trenul său special. Multă lume banală din împrejurimi, cred că și de la Pitești de unde e corul. Foarte puțină pietate. Mai ales lumea vrea să-l vadă pe Prinț (două femei se întreabă dacă vorbește românește). Frații Brătianu ies la gară. Par îmbătriniți și impresionați de ceremonia tristă din ajun. În mormântul său de pe deal, lângă oasele fetiței moarte la trei ani; trupul lui Ion C. Brătianu a fost aflat cu desăvârșire intact. Pherekyde povestește, mergând în cortegiu, amănunte din viața șefului său pe care se vede bine cât l-a iubit și cât l-a respectat...”. Și presa vremii a relatat despre ceremoniile care au avut loc la Florica, reședința fostului prim-ministru: „În ziua de 22 maiu, osemintele marelui om și român I.C. Brătianu au fost scoase din mormântul în care a fost îngropat corpul lui acum 30 de ani și așezate în bisericuța clădită în acest scop, la Florica. Au luat parte la această pioasă pomenire, pe lângă familia lui Ion C. Brătianu, Alteța Sa Regală Prințul Carol, I.P.S.S. Mitropolitul Primat, Mitropolitul Ardealului, D-nii: Ferechide, Iorga, General Coandă, Președintele Senatului Petrovici, Ministrul Lucrărilor Publice, ca reprezentant al guvernului, I. G.Duca, Inculeț, Nistor, Al. Constantinescu, Dr. C. Angelescu, foști miniștri, etc., peste 1000 de oameni de frunte din România Mare...”. Între cei care au luat cuvântul erau menționați: „I. Petrovici, în numele guvernului, M. Ferechide, în numele celor care au lucrat cu Ion Brătianu, Șt. Ciceo Pop, în numele Ardealului, I. Inculeț, în numele Basarabiei, I. Nistor, în numele Bucovinei, G. Mârzescu, în numele Moldovei, Petrescu Comnen, în numele Dobrogei, Pavel Obedeanu, în numele Banatului....” (Lumina, 5 iunie 1921) Câteva zile mai târziu, la 24 mai 1921, la Academia Română a avut loc, de asemenea, o ceremonie referitoare la acest eveniment, Dimitreie Onciul și Nicolae Iorga susținând cuvântări în fața membrilor familiei Brătianu și altor personalități, evenimentul finalizând ciclul de manifestări stabilite pentru celebrarea centenarului nașterii lui I. C. Brătianu. Poate cea mai frumoasă dovadă că acesta a fost respectat și de adversari a fost dată de cuvintele lui Brănișteanu de la ziarul Adevărul, care îl criticase de atâtea ori: „Ion C. Brătianu este o mare și impunătoare figură a istoriei moderne a României. Umbra lui plutește și dincolo de mormânt asupra acestei țări...Ion C. Brătianu n-a fost un teoretician, care poate trăi închis în camera sa de lucru și lăsa răspunderea neajunsurilor ce decurg din aplicarea practică a teoriilor sale, ci Ion C. Brătianu a fost omul faptelor, a fost un luptător și un înfăptuitor și atrebuit să se ciocnească cu realitățile, să le înfrunte, să le transforme, să le distrugă chiar la nevoie, pentru a plămădi din împrejurări, pe care o vitregă dezvoltare istorică le-a făcut defavorabile, forme noi politice, realități și împrejurări noi, posibilități noi pentru viitor din care într-o largă măsură a ieșit ceea ce vedem bun astăzi...”.
Tot pentru a marca acest eveniment, prin intermediul acestei postări dorim să împărtășim astăzi cu prietenii din mediul virtual ai Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” bucuria de a vedea câteva obiecte care au aparținut lui I. C. Brătianu, ajunse în patrimoniul nostru în perioada interbelică, prin grija fiicei sale, Pia Alimănișteanu: un presse-papier, un toc de metal cu dispozitiv pentru creion și cerneală, un portofel din piele neagră și un taler omagial realizat la un atelier din Berlin, a cărui marcă se află pe spatele acestuia; pe marginile vasului sunt gravate, în relief, scene de luptă din timpul războiului de independență, iar în mijlocul lui se află reprezentat chipul lui regelui Carol I, în profil, într-un medalion încadrat de cununi de laur, având surmontată în partea superioară coroana regală.
Prin tot ceea ce a făcut pentru țara sa Ion C. Brătianu a marcat o epocă și poate constitui oricând un model demn de urmat pentru cei cărora istoria le înmânează vremelnic destinele unei națiuni. (Articol de Cristina Constantin)

Mai multe imagini și informații, pe pagina de socializare a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”