146 de ani de când LEUL a ajuns moneda naţională a României jpeg

146 de ani de când LEUL a ajuns moneda naţională a României

În urmă cu 146 de ani, leul a devenit moneda naţională a Principatelor Române, pe al căror teritoriu circulau până la acea dată în jur de 80 de monede străine, precum napoleonul, galbenul austriac, ducatul olandez, piastrul, rubla sau francul.

Pe 22 aprilie 1867 s-a promulgat prima lege monetar─â prin care s-a stabilit c─â moneda na┼úional─â este leul, iar diviziunea sa se nume┼čte ban┼či este egal─â cu a suta parte din leu. 

"Pierzând jus monetae, ca urmare a regimului dominaţiei otomane, Principatele Române au devenit un spaţiu deschis pentru pătrunderea unui număr foarte mare de monede străine", se arată într-o prezentare susţinută de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în 2010.

Rom├ónul┼či romanatul, primele propuneri pentru denumirea noii monede

Primele negocieri pentru baterea unei monede naţionale au avut loc după venirea pe tronul Principatelor Unite a lui Alexandru Ioan Cuza.

├Än 1859, Victor Place, consulul francez la Ia┼či a negociat, ├«n numele guvernului rom├ón, baterea unei monede na┼úionale care s─â aib─â aceea┼či valoare cu cea a francului francez. Denumirea primilor bani rom├óne┼čti a st├órnit numeroase dezbateri, variantele luate ├«n calcul fiind rom├ónul, dup─â modelul francez (francul), statul reu┼čind s─â ob┼úin─â permisiunea unei b─ânci din Fran┼úa pentru creditarea primei emisiuni.

Ulterior s-a stabilit un alt nume, acela de romanat, care era divizat ├«n decime sau bani (a zecea partea dintr-un romanat) ┼či centime sau b─âni┼čori (a suta parte dintr-un romanat). Proiectul nu a fost ├«ns─â finalizat deoare "Napoleon III nu a sprijinit p├ón─â la cap─ât emiterea unei monede na┼úionale rom├óne┼čti, deoarece nu dorea s─â provoace o reac┼úie ostil─â a Imperiului Otoman", se arat─â pe pagina BNR.

Leul-ales ca s─â-i fac─â concuren┼ú─â thaleruluiolandez de argint

Discu┼úiile au fost realuate ├«n timpul domniei lui Carol I. Denumirea de leu s-a ales pe fondul popularit─â┼úii thalerului olandez care avea pe revers un leu ridicat pe dou─â labe. Thalerul avea o larg─â circula┼úie e teritoriul Principatelor datorit─â rela┼úiilor comerciale dintre Imperiul Otoman ┼či Vestul Europei

La jum─âtatea secolului al XVII-lea, notorietatea thalerului era at├ót de mare ├«nc├ót ├«n spa┼úiul balcanic acesta este confundat cu no┼úiunea de moned─â. Cu toate c─â a ie┼čit din circula┼úie ├«n jurul anului 1750, talerul de argint intrase at├ót de bine ├«n con┼čtiin┼úa public─â, ├«nc├ót rom├ónii au continuat s─â calculeze pre┼úurile ├«n aceast─â moned─â. De aceea s-a decis ca leul s─â devin─â denumirea oficial─â a noii monede na┼úionale rom├óne┼čti.

Thalerul olandez

image

"Moneda va avea pe o parte armele ┼ú─ârii ┼či pe alta indica┼úiunea valoarei nominale ┼či anul", se arat─â ├«n legea pentru ├«nfiin┼úarea unui nou sistem monetar ┼či pentru fabricarea monedelor na┼úionale din 22 aprilie / 4 mai 1867.

Dup─â promulgarea legii, s-au b─âtut monedele de aur de 5, 10 ┼či 20 de lei, monedele de argint de 50 de bani, 1 leu ┼či 2 lei ┼či monedele de cupru de 1, 2, 5 ┼či 10 bani.

"Monedele de aur ┼či de argint ale Fran┼úei, Belgiei, Italiei ┼či Elve┼úiei fabricate dup─â acela┼či sistem monetar se vor primi ├«n ┼úar─â ├«n toate casele publice deopotriv─â cu moneda legal─â a ┼ú─ârii", se mai precizeaz─â ├«n documentul promulgat ├«n urm─â cu un secol ┼či jum─âtate.

image

sursa:gandul.info