100 de ani de la Marele R─âzboi jpeg

100 de ani de la Marele R─âzboi

Anul acesta se ├«mplinesc 100 de ani de la izbucnirea Primului R─âzboi Mondial, ├«ns─â marele conflict european este ├«nc─â relevant. Pe m─âsur─â ce anul acesta fiecare ╚Ťar─â beligerant─â ├«╚Öi va aduce aminte de r─âzboi, vechile r─âni se pot redeschide, scrie Spiegel.

Joachim Gauck, al 11-lea pre╚Öedinte al Republicii Federale Germane, lucreaz─â ast─âzi ├«ntr-un palat construit pentru dinastia de Hohenzollern. ├Äns─â aproape toate amintirile gloriei prusace au fost ╚Öterse din Palatul Bellevue din Berlin. Vechea grandoare aristocratic─â a disp─ârut, la fel ╚Öi uniformele;au r─âmas, ├«n schimb, doar c├óteva steaguri. ├Än a╚Öa-zisul salon oficial, unde pre╚Öedintele Gauck prime╚Öte vizite, se afl─â bustul poetului Heinrich von Kleist ╚Öi cel al social-democratului Heinrich von Kleist, primul pre╚Öedinte german dup─â abdicarea Kaiserului Wilhelm al II-lea. 

Lui Gauck ├«i place simbolismul ╚Öi accept─â c─â na╚Ťiunile ╚Öi oamenii v─âd lumea ╚Öi trecutul din perspective diferite. ├Än 2014, anul anivers─ârii a 100 de ani, de la izbucnirea r─âzboiului, toat─â lumea va privi c─âtre liderul german. ╚śi, s─â nu uit─âm, Gauck ├«i reprezint─â pe ├«nvin╚Öi.

Peste 60 de milioane de solda╚Ťi de pe cinci continente au participat la aceast─â orgie a violen╚Ťei. Aproape un soldat din ╚Öase a murit, iar milioane dintre ei s-au ├«ntors acas─â cu r─âni permanente.

Pentru acest an, ├«n ╚Ť─âri precum Fran╚Ťa, Belgia ╚Öi Marea Britanie se preg─âtesc mari ceremonii de comemorare, concerte ╚Öi expozi╚Ťii. De asemenea, polonezii, cet─â╚Ťenii statelor baltice, cehii ╚Öi slovacii vor comemora anii r─âzboiului la sf├ór╚Öitul c─âruia ╚Öi-au c├ó╚Ötigat dreptul la na╚Ťiuni independente.

├Än urm─âtoarele luni, Primul R─âzboi Mondial va deveni cea mai important─â chestiune pe agenda culturii comemor─ârii specifice societ─â╚Ťii contemporane. ├Än Germania urmeaz─â s─â apar─â 150 de c─âr╚Ťi noi dedicate acestui subiect, iar ├«n Fran╚Ťa de dou─â ori mai multe, stabilind un record ├«n lumea editurilor. Povestea genera╚Ťiei pierdute ├«n anii r─âzboiului va fi prezentat─â publicului;noi ├«ntreb─âri ÔÇô dar ╚Öi unele vechiÔÇô ╚Öi dezbateri vor c─âuta r─âspunsuri.

La Grande Guerre

Pentru ╚Ť─ârile din Europa Occidental─â, Primul R─âzboi Mondial a adus cel mai mare num─âr de victime din istorie. De aceea, cel pu╚Ťin ├«n Marea Britanie sau Fran╚Ťa el este cunoscut drept ÔÇ×Marele R─âzboiÔÇŁ. ├Än compara╚Ťie cu Al Doilea R─âzboi Mondial, pe c├ómpurile de lupt─â din NE Fran╚Ťei ╚Öi din Flandra au murit de dou─â ori mai mul╚Ťi britanici, de trei ori mai mul╚Ťi belgieni ╚Öi de patru ori mai mul╚Ťi francezi. Potrivit lui Gauck, acesta este unul din motivele pentru care ar fi posibil─â o comemorare german─â a R─âzboiului, ca ÔÇ×semn de respect pentru suferin╚Ťa celor ├«mpotriva c─ârora luptam la momentul respectivÔÇŁ.

Foto:Memorialul de la Verdun

800px 0 Verdun   Cimetiere de Douaumont 1 jpg jpeg

Marele R─âzboi s-a remarcat nu doar prin num─ârul mare de victime, ci prin tipul nou de b─ât─âlie pe care l-a adus, introduc├ónd ├«n scen─â tancurile, for╚Ťa aerian─â ╚Öi chiar armele chimice. ├Än plus, s─â nu uit─âm c─â modul ├«n care r─âzboiul s-a terminat avea s─â modifice cursul istoriei ╚Öi, prin consecin╚Ťele sale, soarta Europei.

Pe 3 august, Joachim Gauck ╚Öi Fran├žois Hollande vor comemora r─âzboiul la Hartmannswillerkopf, un v├órf montan din Alsacia, regiunea pentru care francezii ╚Öi germanii s-au luptat ├«n r─âzboi. Pre╚Öedintele german sper─â c─â seria de evenimente comemorative organizate ├«n acest an le va aminti europenilor c├ót de departe a ajuns integrarea european─â din 1945 ╚Öi p├ón─â ast─âzi, subliniind c─â niciuna din ╚Ť─ârile beligerante nu a avut de c├ó╚Ötigat de pe seama ÔÇ×concentr─ârii absolute pe interesele na╚ŤionaleÔÇŁ ├á la 1914/1918.

Gauck mai recunoa╚Öte c─â memoria ororilor r─âzboiului nu serve╚Öte doar la reconcilierea vechilor inamici, ╚Öi c─â ea poate de asemenea s─â redeschid─â vechile r─âni. Din aceast─â perspectiv─â, centenarul Marelui R─âzboi vine ├«ntr-un moment nepotrivit:ast─âzi, multe state europene sunt martore la o rena╚Ötere a na╚Ťionalismului ╚Öi a sentimentelor anti-germane.  O statistic─â recent─â ar─âta c─â 88% dintre spanioli, 82% dintre italieni ╚Öi 56% dintre francezi consider─â c─â Germania are o influen╚Ť─â prea mare ├«n Uniunea European─â. Mai mult dec├ót at├ót, s-au f─âcut compara╚Ťii ├«ntre Germania de azi ╚Öi Germania lui Wilhelm II.

Motive de neliniște

Aceste lucruri reprezint─â, pentru Gauck, motive de nelini╚Öte. Acesta a declarat recent c─â ÔÇ×nu putem spera dec├ót c─â vocea ra╚Ťiunii e mai puternic─â ast─âzi dec├ót ├«n perioada dintre cele dou─â r─âzboaie. Europa e prea lini╚Ötit─â pentru a-mi putea imagina posibilitatea unui scenariu de r─âzboi ├«nc─â o dat─â. Cu toate acestea, am v─âzut ├«n Balcani c─â acele mecanisme arhaice ale urii pot lua amploare ├«n mijlocul unui deceniu pa╚Önic.ÔÇŁ

├Än epoca NATO ╚Öi a for╚Ťelor armate integrate, cu greu ne mai putem imagina un r─âzboi ├«ntre europeni. Cu toate acestea, ├«n secolul XXI exist─â alte metode de a sem─âna discordie. Ast─âzi, echivalentul mobiliz─ârii for╚Ťelor armate din trecut poate fi amenin╚Ťarea de a trimite o ╚Ťar─â precum Grecia ├«n faliment dac─â cet─â╚Ťenii s─âi nu se conformeaz─â cererilor mini╚Ötrilor de finan╚Ťe din Europa. De aceea, mul╚Ťi istorici au observat cu ├«ngrijorare c─â ceea ce se ├«nt├ómpl─â ast─âzi nu difer─â prea mult de ceea ce s-a ├«nt├ómplat acum 100 de ani.

Acum un secol, lumea pornise ├«n direc╚Ťia globaliz─ârii. Comer╚Ťul intercontinental era ├«n floare. Germanii purtau haine f─âcute din bumbac indian, consumau cafea din America Central─â;lucrau ca b─ârbieri la Londra, brutari la Sankt Petersburg sau, ├«n cazul femeilor, guvernante la Paris. ├Äntre timp, polonezii munceau ├«n condi╚Ťii teribile ├«n zona industrial─â Ruhr.

Cei care ├«╚Öi permiteau c─âl─âtoreau ├«n toat─â Europa f─âr─â pa╚Öaport. Profesorii universitari ├«╚Öi scriau ├«ntre ei ├«n englez─â sau francez─â. Familiile regale ╚Öi nobiliare de pe continent aveau leg─âturi de rudenie ├«ntre ele;chiar cei mai importan╚Ťi monarhi din Europa ÔÇô Kaiserul german, regele britanic ╚Öi ╚Ťarul rus-erau veri. Se adresau unul altuia cu Willy, Nicky ╚Öi George ╚Öi se ├«nt├ólneau periodic la evenimentele de familie (precum nunta fiicei Kaiserului, din 1913).

├Än aceste condi╚Ťii, cu at├ótea leg─âturi ╚Öi interac╚Ťiuni dintre ╚Ť─ârile europene, cum de s-a ajuns la r─âzboi? De ce acest r─âzboi a revendicat at├ótea victime? ╚śi de ce a durat at├ót de mult?!