Universitatea Ruprecht Karl din Heidelberg jpeg

Universitatea Ruprecht-Karl din Heidelberg

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Irina Manea

Fondat├ú ├«n anul 1386, Universitatea din Heidelberg este cea mai veche universitate din Germania ┼či a treia institu┼úie academic├ú ridicat├ú pe teritoriul Sf├óntului Imperiu Roman de Na┼úiune German├ú.

Principele elector ┼či contele Palatinatului Renan Ruprecht I o deschide cu acordul papalit├ú┼úii ├«n re┼čedin┼úa sa principal├ú, pentru a oferi teritoriului pe care ├«l st├úp├ónea un centru spiritual ┼či intelectual care s├ú atrag├ú clericii  ┼či mirenii ├«n vederea form├úrii profesionale. Primii profesori sosesc din Praga ┼či Paris, care din cauza diferendelor religioase sau luptelor dintre na┼úionalit├ú┼úi ├«┼či p├úr├úsesc ora┼čele de ba┼čtin├ú pentru a-┼či construi un viitor ├«ntr-un mediu academic nou ┼či primitor. Primul rector al universit├útii este olandezul Marsilius von Inghen.

Principii electori se ├«ngrijesc de universitate, dar ├«i mai ┼či ┼čtirbesc autonomia c├ónd consider├ú de cuviin┼ú├ú. Astfel creeaz├ú nevoia de individualism teren propice pentru dezvoltarea umanismului. Universitatea r├úm├óne ├«ns├ú mult timp neatins├ú de Reform├ú ├«n ciuda prezen┼úei aici ├«n 1518 a lui Marthin Luther. Abia principele Ottheinrich o transform├ú ├«n ┼čcoal├ú evanghelic├ú ├«n anul 1556. ├«ncep├ónd cu ce-a de-a doua jum├útate a secolului al 16-lea Heidelberg ├«┼či croie┼čte drum ├«n a deveni unul dintre cele mai semnificative centre ┼čtiin┼úifice ┼či culturale din ├«ntreaga Europ├ú, dob├óndind statutul aparte de ┼čcoal├ú calvin├ú.

Heidelberg devine o Geneva german├ú, punct de atrac┼úie fundamental pentru studen┼úi ┼či profesori de cele mai diverse na┼úionalit├ú┼úi. Prin activitatea prolific├ú a facult├útii de teologie ia fiin┼ú├ú ├«n 1563 faimosul catechism din Heidelberg. Pe l├óng├ú Calvinism o influen┼ú├ú considerabil├ú o ├«nregistreaz├ú ┼či umanismul t├órziu.

uniplatz jpg jpeg

 Perioada de ├«nflorire ┼čtiin┼úific├ú dureaz├ú p├ón├ú ├«n 1618, incipitul r├úzboiului de 30 de ani, care o afecteaz├ú sever. Bibliotheca Palatina este mutat├ú ├«n 1622 la Roma, iar refacera greoaie este z├úd├úrnicit├ú de distrugerea complet├ú a ora┼čului prin trupele lui Ludovic al XIV-lea ├«n 1693. ├«n secolul al 18-lea domin├ú ca ┼či ├«n restul universit├ú┼úilor o mediocritate intelectual├ú. Spiritul calvin neafectat p├ón├ú atunci se pierde prin Contrareform├ú. Economia slab├ú ┼či r├úzboaiele revolu┼úionare de la sf├ór┼čit de secol afecteaz├ú bugetul universitar. Trecerea ora┼čului sub administra┼úia Baden-ului ├«n 1803 aduce un suflu nou vei┼úii academice. Universitatea este reorganizat├ú ┼či devine institu┼úie finan┼úat├ú de stat.

Universitatea adug├ú numelui s├úu ini┼úial pe cel al primului Mare Duce de Baden, transform├óndu-se ├«n Ruprecht-Karls-Universit├Ąt. Neoumanismul ├«i pecetluie┼čte preocup├úrile spirituale, dar ┼či romantismul ├«┼či g├úse┼čte destui adep┼úi printre profesori ┼či studen┼úi. Hegel pred├ú aici vreme de 2 ani, se dezvolt├ú o ┼čcoal├ú de ┼čtiin┼úe politice, medicinistul Chelius atrage pacien┼úi din toat├ú Europa. Profesorii din Heidelberg se erijeaz├ú ├«n ideologii perioadei prerevolu┼úionare Vorm├Ąrz, mul┼úi dintre ei sunt membri ai Adun├úrii din Franfurt din 1848. ├«n vreme ce ┼čtiin┼úele naturale iau av├ónt o data cu Bunsen, Kirchhoff ┼či Heimholtz, Heidelberg devine ├«n secolul al 19-lea ├«ndeosebi cunoscut pentru studiile de drept.

eingang jpg jpeg

Heidelber a fost dintotdeauna o universitate interna┼úional├ú ┼či liberal├ú. Aceasta se observ├ú nu doar din num├úrul mare de studen┼úi str├úini, ci ┼či din spiritul specific ├«nchegat de la cump├úna veacurilor, care presupune discu┼úii interdisciplinare de tipul celor purtate de Max Weber cu teologul Ernst Troeltsch.  ├Än Republica de la Weimar Heidelberg este considerat├ú o citadel├ú a spiritului democratic, sus┼úinut de g├ónditori precum Karl Jaspers, Gustav Radbruch, Martin Dibelius sau Alfred Weber. Universitatea nou├ú construita din fonduri americane prime┼čte motto-ul dedica┼úional al lui Friedrich Gundolf:ÔÇťDem lebendigem GeistÔÇŁ (Spiritului viu).

├Än acela┼či timp se produc ┼či umbre. Mi┼čcare studen┼úeasc├ú se radicalizeaz├ú, pacificul Emil Gumbel trebuie s├ú p├úr├úseasc├ú universitatea pentru c├ú nu ├«l suport├ú colegii s├úi na┼úionali┼čti. Din punct de vedere ┼čtiin┼úific Heidelberg este cunoscut mai ales prin facult├ú┼úile de ┼čtiin┼úe juridice ┼či filosofie. Noi c├úi deschide ├«ns├ú Ludolf von Krehl prin conceptul de medicin├ú integra┼úionist├ú.

Cel de-al treilea Reich are drept consecin┼úe concedierea mai multor profesori ┼či docen┼úi, dar ┼či studen┼úi, din ra┼úiuni politice sau rasiale. Prin ac┼úiunile adep┼úilor regimului nazist, Heidelberg este declarat├ú universitate ÔÇśbrun├úÔÇÖ, iar motto-ul se schimb├ú ├«n ÔÇťdem deutschen GeistÔÇŁ (Spiritului german).

Universitatea scap├ú total nev├út├úmat├ú din r├úzboi, dar este imperioas├ú o transformare intelectual├ú. Sub ghidarea lui Jaspers se elaboreaz├ú un nou program prin care centrul academic se oblig├ú s├ú serveasc├ú spiritului viu al adev├úrului, drept├ú┼úii ┼či umanit├ú┼úii. Primul rector postbelic este chirurgul Karl Heinrich Bauer. Ca urmare a expansiunii universitatea este ├«mp├úr┼úit├ú ├«n dou├ú:pentru ┼čtiin┼úele naturale ia fiin┼ú├ú un corp didactic ├«n Neuheimer-Feld, iar ┼čtiin┼úele umaniste ├«┼či p├ústreaz├ú corpul din centrul vechi.

Dac├ú la ├«nceput universitatea consta ├«n patru facult├ú┼úi:teologie, drept, medicin├ú ┼či filosofie, ├«n 1890 se adaug├ú ┼čtiintele reale, iar ├«n 1969 universitatea se ├«mparte ├«n 16 facult├ú┼úi. ┼×i ast├úzi cu un num├úr important de studen┼úi str├úini, universitatea vede ├«n to┼úi membrii s├úi promovarea I responsabilitatea studiului ┼či cercet├úrii.