Stockholm ╚Öi elegan╚Ťa Nordului jpeg

Stockholm ╚Öi elegan╚Ťa Nordului

De ce s─â mergi la Stockholm? Pentru a vedea un ora╚Ö aflat ├«n comuniune cu natura, unde afli c─â urban nu ├«nseamn─â numai un conglomerat de cl─âdiri ╚Öi betoane, ci poate ├«nsemna ╚Öi spa╚Ťiu pentru oameni ╚Öi natur─â. Pentru a vedea un loc ├«n care se tr─âie╚Öte altfel, relaxat, nu pe fug─â ÔÇô dar nu a╚Öa cum o fac oamenii din Sud, din zona Mediteranei, care se retrag la siest─â pentru a fugi de c─âldur─â, ci prin integrarea momentelor de respiro ├«n fiecare zi:printr-o pauz─â de fika (cafea ╚Öi un biscuit), o gur─â de aer proasp─ât sau o clip─â ├«n care admiri reflec╚Ťia cl─âdirilor colorate ├«n apele ce ├«nconjoar─â ora╚Öul.

Acesta este Stockholm, zis ╚Öi Vene╚Ťia Nordului. Este ├«ns─â o Vene╚Ťie mai pu╚Ťin aglomerat─â ╚Öi sufocat─â de turi╚Öti, mai relaxat─â ╚Öi mai modern─â.

Un oraș pe ape

Capitala Suediei se ├«ntinde pe 14 insule aflate ├«ntre apele s─ârate ale M─ârii Baltice ╚Öi cele dulci ale Lacului M├Ąlaren, iar la est de ora╚Ö se g─âsesc nu mai pu╚Ťin de 24.000 de insule ce formeaz─â Arhipeleagul Stockholm. Aflat la o latitudine nordic─â, ora╚Öul vede pu╚Ťin─â lumin─â iarna ÔÇô p├ón─â la 6-7 ore, dar prea mult─â vara, c├ónd oamenii se bucur─â de 20 de ore de lumin─â. Stockholmul poate fi admirat, a╚Öadar, fie ├«n lumina difuz─â a Soarelui nordic, fie sub albul z─âpezilor.

Regiunea ├«n care se afl─â Stockholmul ast─âzi este locuit─â din Epoca de Piatr─â (mileniul 6 ├«.Hr.), dar ora╚Öul dateaz─â abia din perioada medieval─â. El apare pentru prima dat─â ├«n surse istorice ├«n anul 1252, c├ónd a╚Öezarea veche a fost transformat─â ├«n ora╚Ö de c─âtre liderul suedezilor, Birger Jarl. ├Än vremea sa, ora╚Öul s-a dezvoltat datorit─â comunit─â╚Ťii de negustori germani invita╚Ťi s─â se stabileasc─â aici, iar p├ón─â la sf├ór╚Öitul secolului al XIII-lea, Stockholmul era deja cel mai mare ora╚Ö din Suedia.

stockholm 1 jpg jpeg

├Än Evul Mediu, ora╚Öul s-a dezvoltat odat─â cu statul, tr─âind perioade ├«nfloritoare atunci c├ónd Suedia a c─âp─âtat o pozi╚Ťie mai important─â pe harta politic─â european─â. Totu╚Öi, liderii suedezi de la sf├ór╚Öitul secolului al XVI-lea credeau c─â Stockholmul p─âstreaz─â un aspect ├«nvechit fa╚Ť─â de alte ora╚Öe europene ╚Öi ezitau s─â invite la curte ambasadori ╚Öi lideri str─âini de team─â ca aspectul capitalei s─â nu submineze pozi╚Ťia de autoritate a statului suedez.

Prin urmare, dup─â R─âzboiul de 30 de ani (1618-1648), modernizarea Stockholmului a devenit o prioritate pentru guvernan╚Ťi, inclusiv pentru regi. Proiectul era cu at├ót mai necesar cu c├ót ora╚Öul a fost sever afectat de un incendiu ├«n anul 1625. Primii pa╚Öi au fost crearea a dou─â bulevarde mari de-a lungul malului estic (Stora Nygatan ╚Öi Lilla Nygatan) ╚Öi d─âr├ómarea vechiului zid medieval ╚Öi ├«nlocuirea sa cu un ╚Öir de palate. Pentru dealurile din jurul ora╚Öului ÔÇô Norrmalm, ├ľstermalm, Kungsholmen ╚Öi S├Âdermalm ÔÇô a fost conceput─â de asemenea o re╚Ťea de str─âzi late. ├Än urma implement─ârii proiectului de modernizare, unele zone medievale ale ora╚Öului au fost complet distruse.

Alte incendii au mai afectat Stockholmul ├«n secolul al XVIII-lea, p├ón─â c├ónd autorit─â╚Ťile au decis s─â adopte un set de reglement─âri ├«n construc╚Ťii:nu s-a mai permis ridicarea cl─âdirilor din lemn, iar planurile ora╚Öului au fost ├«mbun─ât─â╚Ťite astfel ├«nc├ót s─â ├«mpiedice r─âsp├óndirea focului.

Stockholmul respectă istoria și natura

Pentru Stockholm, ├«nceputul secolului al XIX-lea a adus o perioad─â de declin. Pentru arhitectura ora╚Öului, asta a ├«nsemnat abandonarea planurilor m─âre╚Ťe de construc╚Ťii. ├Än primele decenii ale veacului se ridic─â doar c├óteva cl─âdiri, toate proiecte ale armatei care favoriza un stil mai clasic. Abia dup─â 1850 capitala Suediei ╚Öi-a revenit din toropeal─â ╚Öi, gra╚Ťie unui boom economic, ora╚Öul a intrat ├«n cea mai bun─â perioad─â a sa. Au fost anii ├«n care ╚Öi-au f─âcut apari╚Ťia elementele-cheie ale moderniz─ârii:dezvoltarea sistemului de canalizare, necesar pentru ora╚Öul construit pe ap─â, ╚Öi electrificarea. ├Än aceast─â perioad─â, concep╚Ťia urbanistic─â a Stockholmului a fost inspirat─â din arhitectura marilor capitale central-europene, Berlin ╚Öi Viena, pentru ca ├«n secolul XX arhitec╚Ťii s─â caute inspira╚Ťia ├«n istoria medieval─â a Suediei, pe care o ├«mbin─â ├«n mod creativ cu stilul Art Nouveau.

În prezent, orașul vechi de 700 de ani se numără printre cele mai avansate în materie de politici de dezvoltare urbană ecologică. Nu degeaba Stockholmul e numit, în 2010, prima capitală verde europeană și este unul dintre cele mai curate orașe din lume.

moragarden jpg jpeg

Monumentele UNESCO din Stockholm:Palatul și Cimitirul

Inima Stockholmului este Gamla Stan, Ora╚Öul Vechi, de pe insula Stadsholmen. Aici s-a n─âscut capitala Suediei ├«n secolul al XIII-lea;prin urmare aceasta este cea mai veche zon─â a ora╚Öului. Gamla Stan ├«╚Öi p─âstreaz─â aerul vechi, cu str─âzi ├«nguste pavate cu piatr─â cubic─â ╚Öi arhitectur─â din alte vremuri, cu fa╚Ťade ├«n culoarea condimentelor orientale, vanilie ╚Öi ╚Öofran. Cartierul g─âzduie╚Öte ├«n prezent puncte turistice importante, precum Pia╚Ťa Stortorget, Muzeul Nobel, biserica Riddarholm ╚Öi Palatul Regal Stockholm, precum ╚Öi numeroase cafenele ╚Öi restaurante. ├Än secolul al XIX-lea, Gamla Stan s-a num─ârat printre zonele vechi ale ora╚Öului l─âsate mai mult sau mai pu╚Ťin ├«n paragin─â, ignorat fiind de trendul de modernizare ╚Öi urbanizare;a fost revitalizat abia dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, iar azi este unul dintre locurile preferate ale turi╚Ötilor.

Cel─âlalt Palat Regal al capitalei ÔÇô Palatul Drottningholm, de pe insula Lov├Âm ÔÇô este ast─âzi re╚Öedin╚Ťa privat─â a familie regale suedeze. Este unul dintre cele mai mari palate europene (cu 600 de camere ╚Öi cinci muzee) ╚Öi, ├«mpreun─â cu gr─âdina ├«n stil francez care-l ├«nconjoar─â, e una dintre destina╚Ťiile istorice cele mai frumoase ale Stockholmului.

rectangle big retina jpg jpeg

Un alt loc care merit─â vizitat este Cimitirul Skogskyrkog├ąrden, amplasat ├«ntr-o p─âdure. Cimitirul impresioneaz─â prin arhitectura sa, g├óndit─â pentru a se integra perfect ├«n cadrul naturii. Arhitec╚Ťii care l-au proiectat (Asplund ╚Öi Lewerentz) au c─âutat s─â creeze un nou tip de cimitir, mai pu╚Ťin grandios ╚Öi mai aproape de natur─â. Realizat ├«ntre 1917 ╚Öi 1920, cimitirul ├«mbin─â vegeta╚Ťia natural─â cu elementele arhitecturale specifice func╚Ťiei mortuare, iar rezultatul este foarte armonios.

Muzeul Vasa este un muzeu maritim a c─ârui pies─â de rezisten╚Ť─â este o corabie de secol XVII, considerat─â c├óndva perla marinei regale suedeze. Corabia s-a scufundat ├«ns─â chiar ├«n ziua inaugur─ârii sale, dar s-a p─âstrat surprinz─âtor de bine ├«n apele Stockholmului, astfel c─â ├«n 1961 a fost scoas─â la suprafa╚Ť─â, recondi╚Ťionat─â ╚Öi expus─â pentru public.

La Stockholm, p├ón─â ╚Öi transportul ├«n comun devine exponat de art─â. Metroul capitalei este cea mai mare galerie de art─â subteran─â:aproape toate sta╚Ťiile sunt decorate cu sculpturi, mozaicuri, picturi, instala╚Ťii de lumin─â ╚Öi basoreliefuri.