Spectacolul pestriţ şi ameţitor al Malaysiei
Autostrăzi şi metrouri suspendate, maimuţe alergând printre zgârie-nori, cartiere chinezeşti şi indiene, temple asiatice, moschei şi clădiri coloniale. Un amalgam care îl şochează pe turistul occidental.
Încă de când am plecat de la aeroportul internaţional din Kuala Lumpur am descoperit o capitală plină de vegetaţie. Aşa că o maimuţă alergând cu repeziciune la poalele construcţiilor înalte din beton şi sticlă este ceva obişnuit. Mai târziu am aflat de la câţiva englezi care lucrau aici de ani buni că, din când în când, câte un boa se târăşte pe unul din bulevardele moderne şi aerisite ale oraşului. O capitală în care autostrăzile cu multe benzi şi liniile de metrou suspendate şerpuiau printre zgârie-norii din cartierele noi ori pe lângă zone cu elemente peisagistice coloniale.
Prinşi în trafic în timp ce încercam să ajungem în centru, am aflat de la taximetristul nostru că aproape orice locuitor al capitalei malaysiene are o maşină. Drăguţ, dar noi când Dumnezeu (mai bine zis Allah ori Buddha) urma să ajungem la hotel cu aglomeraţia asta de pe străzi? Am aflat răspunsul după o oră şi jumătate... Oricum, oamenii de aici au voie să circule cu maşina aproape peste tot şi au răbdare să străbată la volan, cu viteza melcului, artere care mie-mi păreau a fi exclusiv pietonale.
În inima istorică a oraşului Kuala Lumpur
Suntem cazaţi într-o zonă tipică, plină de lanţuri hoteliere internaţionale şi malluri ce strălucesc de transformă noaptea-n zi. Cele mai multe dintre ele gem de marfă contrafăcută, dar sunt şi unele pline ochi de mărfuri rare. De la ceasuri, la electronice şi bijuterii dintre cele mai dichisite şi mai scumpe. Noroc că în spatele zgârie-norilor se ascund străzi de un exotism tulburător ori pieţe de noapte autentice şi gălăgioase.
Vechiul centru, numit Piaţa Merdeka, este inima istorică a oraşului Kuala Lumpur. Clădiri precum Sultan Abdul Samad, care azi găzduieşte Curtea Supremă Malaysiană, sau vechea gară, construită în 1911, sunt exemple ale stilului britanic cu puternice influenţe maure. În sudul lor, se află una dintre cele mai colorate zone din oraş:Chinatown cu strada Jalan Petaling. De-a lungul ei şi de jur împrejur sunt numai pieţe cu tot felul de nimicuri, magazine chinezeşti şi tarabe cu mâncare (evident, chinezească). Spaţiul destinat cumpărătorilor este foarte îngust, trei sferturi din stradă fiind ocupate cu tarabe. Dar nu ca să te târguieşti la fake-uri mai mult sau mai puţin reuşite, merită să ajungi pe Jalan Petaling, ci ca să vezi două temple.
Şi întrebând din chinez în chinez, poţi ajunge mai întâi la templul Chan See Shu Yuen, care te întâmpină cu acoperişul său cu sculpturi complicate ce descriu evenimente din mitologia chineză. Sanctuarul din interior este, de asemenea, decorat cu sculpturi ornamentale ce reprezintă creaturi mitice sau eroi de demult. Între două temple budiste se află şi Sri Mahamariamman, cel mai mare templu hindus din Kuala Lumpur.
Viaţa de noapte, o aventură
Odată cu căderea serii, ne-am dus în Bangsar, unde ne-am pierdut printre localnicii dornici să petreacă în barurile şi cafenelele din zonă. N-am stat prea mult, căci un englez mi-a vândut un pont:adevărata zonă de distracţie, locul unde se întâmplă toate păcatele, se află în Changkat Bukit Bintang. Pe scurt, CBB.
Deşi guvernul malaysian a încercat în nenumărate rânduri să scadă rata beţiilor, CBB este plină de puburi englezeşti, cluburi de dans şi restaurante dichisite. Am savurat mai multe păhărele de martini dres cu fructul pasiunii până ni s-a făcut foame.
Şi, deşi ştiam că metropola malaysiană este renumită pentru restaurantele cu stele Michelin, am preferat să mâncăm direct pe stradă, oprindu-mă în faţa unui centru cu vânzători ambulanţi. Aveam în faţa ochilor noodles cu creveţi şi scoici, fructe de mare la grătar, orez cu peşte prăjit şi cele mai bune aripioare de pui picante din lume. Cel mai tare m-a impresionat homarul prăjit, care aici se vinde „cu baxul", direct în stradă. Una bucată homar costa câţiva dolari. Cu banii ăştia, la Paris, într-un restaurant de lux, ne-am fi ales probabil cu o mustaţă din delicioasa crustacee...
A doua zi, am intrat la Muzeul de Artă Islamică, fiind atras de domul turcoaz care-l găzduieşte. Interioarele albe ale celor patru etaje, aerisite şi luminate natural, sunt perfecte pentru colecţia de artă decorativă islamică. Am admirat mai multe săbii încrustate cu bijuterii, câteva pergamente cu înscrisuri vechi, pături brodate care acopereau caii de luptă şi am văzut cum s-a ridicat Masjid Jamek, prima moschee din oraş, construită cu marmură roşie şi ivoar.
Gemenii Petronas, martori ai artei islamice
Nu puteam rata Gemenii Petronas, care din 1998 până în 2004 au fost cele mai înalte clădiri din lume. Construite după proiectul arhitectului argentino-american Cesar Pelli, cele două turnuri au o faţadă strălucitoare de sticlă şi oţel. Prin formă, ele îşi revendică legăturile puternice cu motivele artei islamice.
Pentru turişti, cel mai spectaculos detaliu este podul care conectează Gemenii. Intrarea este liberă, însă doar 800 de persoane pot vizita zilnic fascinantul edificiu. Din fericire, fusesem sfătuit de o recepţioneră simpatică de la hotel să-mi fac rezervare, aşa că am evitat imensa coadă de la ghişeul de bilete. Am aşteptat câteva zile cu rezervarea mea, până să-mi vină rândul, dar am intrat „ca belferul".
Chinezii reprezintă un sfert din populaţie
Documentare realizată de Steluţa Năstase
Malaysia, al cărui teritoriu este alcătuit din peninsula Malaysia şi o parte din insula Borneo, are ca vecini Thailanda şi Brunei în nord, Singapore în sud şi Indonezia în sud-est şi sud-vest. Cel mai înalt vârf al ţării, Muntele Kinabalu (4.095 de metri), se află în statul Sabah. Climatul tropical păstrează pe tot parcursul anului o temperatură relativ constantă, situată între 20 şi 30 de grade Celsius. Ca notă generică, din iunie până-n septembrie îşi face simţită prezenţa sezonul uscat, iar sezonul ploios marchează cu precădere intervalul decembrie-martie. Pentru petrecerea vacanţei, ideale sunt lunile iunie şi iulie pentru coasta de est şi ianuarie-februarie pentru coasta de vest.
Islamismul reprezintă 60% din populaţie, fiind considerat şi religia oficială a statului. Budismul (20%), creştinismul (10%), hinduismul sau confucianismul completează peisajul religios al Malaysiei. Oficialităţile folosesc limba „bahasa malaysiană", dar localnicii comunică şi în alte numeroase limbi şi dialecte - hindi, chineza, araba, tamila, telugu şi thailandeza. Reprezentanţii ordinii publice şi lucrătorii în turism ori cei din administraţie vorbesc, în general, engleza.
Malaysienii formează doar jumătate din procentul populaţiei. Aproape un sfert dintre locuitorii ţării sunt chinezi, iar 7% - indieni. Moneda locală este ringgit. Cursul valutar pentru 1 MYR este de 0, 30 dolari americani.
Preţuri în Malaysia
- un suc - 0, 60 dolari
- o cafea - 2, 5 dolari
- o sticlă cu apă (1, 5 l) - 0, 7 dolari
- 1 litru de lapte - 1, 6 dolari
- un prânz (cu trei feluri de mâncare) - de la 15 dolari
- un pachet cu ţigări - 3, 2 dolari
- biletul pentru transport în comun - de la 0, 76 dolari
- un kilometru la taxi - de la 0, 7 dolari
- turul Peşterilor Batu şi vizitarea Templului Thean Hou Chinese - de la 24 de dolari/persoană
- excursie în Kuala Lumpur cu prânz inclus - de la 88 de dolari/persoană
- croazieră cu iahtul la apus în Insula Langkawi - de la 90 de dolari
- turul Sanctuarul elefantului - de la 106 dolari
- vizitarea Turnului KL, cina la restaurant Buffet şi turul pieţei centrale (Kuala Lumpur) - de la 97 de dolari
- snorkeling în Parcul Pulau Payar Marine - de la 108 dolari
- descoperirea Insulei Penang - de la 19 dolari
- excursie la Monkey Beach cu prânz inclus - de la 62 de dolari
Mai multe detalii pe besttourism.ro şi tvtravel.ro.