Satul Viscri, o comoar─â transilvan─â jpeg

Satul Viscri, o comoar─â transilvan─â

­čôü Patrimoniu
Autor: Redac╚Ťia

Viscri (Deustchweisskirch) a devenit cunoscut ├«n ├«ntreaga Europ─â dup─â ce prin┼úul Charles a cump─ârat o cas─â aici ├«n 1996 ┼či a vorbit ├«n multe interviuri depsre frumuse┼úile satului din Transilvania. Casa ÔÇ×regal─â" din Viscri este ├«nchiriat─â peste an turi┼čtilor, care trebuie s─â scoat─â din buzunar 670 de lire sterline, pe s─âpt─âm├ón─â. Satul lui Charles, cum este cunoscut acum Viscri, este vizitat anual de peste 15.000 de turi┼čti, majoritatea str─âini. Viscri a fost trecut pe harta mondial─â a satelor tradi┼úionale din lume, afl├óndu-se ├«n patrimoniul UNESCO.

├Än plus pre┼úurile locuin┼úelor ├«n zon─â au explodat. Potrivit publica┼úiei britanice Financial Times, englezii ador─â casele din Transilvania. Pre┼úurile au crescut ┼či de 20 de ori ├«n ultimii 17 ani. O cas─â mai mic─â, cu dou─â camere costa 2.500 de euro ├«n 1996. Acum o cas─â se vinde ┼či cu 60.000 de euro.

Frumuse┼úea locului a atras aten┼úia funda┼úiei Mihai Eminescu Trust patronat─â de prin┼úul Charles, care a renovat biserica ┼či alte c├óteva case din zon─â d├óndu-le str─âlucirea de alt─â dat─â. Izolarea, dar ┼či absen┼úa altor ocupa┼úii ├«n afar─â de agricultur─â, au f─âcut ca pe la sf├ór┼čitul anilor ÔÇś90 s─â apar─â proiectul ┼×osete din l├ón─â naturala din Viscri, ini┼úiat de doi nem┼úi stabili┼úi aici. ┼×osetele cro┼četate din vechi pulovere de l├ón─â de c─âtre femeile din sat erau la ├«nceput date ├«n schimbul alimentelor (zah─âr, ulei sau p├óine). Cum gr─âmada de ┼čosete a ├«nceput s─â creasc─â din ce ├«n ce mai mare, cu timpul trocul s-a transformat ├«ntr-un adev─ârat proiect la care particip─â 125 de femei din sat. ┼ó─âr─âncile tricoteaz─â aproximativ 10.000 de perechi de ┼čosete, m─ânu┼či, c─âciuli, pulovere sau papuci de p├ósl─â care ajung la depozitul central din Naumburg Germania, de unde se v├ónd ├«n toat─â ┼úara.Satul a f─âcut obiectul mai multor reportaje ap─ârute ├«n presa britanic─â. Ultimul chiar ├«n toamna lui 2012 ├«n , , The Telegraph". Publica┼úia relata c─â localitatea practice a inflorit ┼či a devenit unul dintre locurile preferate de turi┼čtii din ├«ntreaga lume. ├Än plus ├«n ultimii ani s-au construit pensiuni ┼či restaurant care ├«i ├«nt├ómpin─â pe turi┼čti cu produse tradi┼úionale. O noapte de cazare la Viscri cost─â ├«ntre 40 ┼či 60 de lei., , Putem spune cu certitudine c─â faptul c─â Printul Charles de┼úine o cas─â ├«n Viscri a a┼čezat aceasta localitate pe harta EuropeiÔÇť, a spus Tibor Kalnoky, cel care gestioneaz─â propriet─â┼úile rom├óne┼čti ale prin┼úului.├Än toamna lui 2012, localnicii au lansat dulcea┼úa de Viscri care cost─â 365 de euro borcanul. Acesta se vinde la pachet cu un s─âcule┼ú ┼či o linguri┼ú─â de argint. Marea lansare a avut loc la Paris. Re┼úeta este secret─â, dar porduc─âtorii au dat c├óteva indicii. ÔÇ×Este o dulcea┼ú─â f─âcut─â din fructe de p─âdure, iar prezentarea este una pentru produse de lux. Borcanele sunt ├«nvelite ├«ntr-o ┼úes─âtur─â de argint ┼či sunt ├«nso┼úite de linguri┼úe de argistÔÇť, a spus Cristi Gherghiceanu, unul dintre s─âtenii de la Viscri direct implica┼úi ├«n proiect.

Istoric

v6 5 jpg jpeg

├Än Viscri mai d─âinuie, bine conservat─â, una dintre cele mai pitore╚Öti ╚Öi-├«n pofida dimensiunilor nu prea mari-monumentale cet─â╚Ťi ╚Ť─âr─âne╚Öti s─âse╚Öti, ce cuprinde ├«ntre zidurile sale una dintre pu╚Ťinele biserici-sal─â romanice ale secolului XIII. Particularit─â╚Ťile monumentului au preocupat pe mul╚Ťi cercet─âtori iar enigmele lui au putut fi dezlegate abia prin s─âp─âturile ├«ntreprinse ├«n 1970-1971de c─âtre arheologul Mariana Dumitrache, care prezint─â rezultatele lor ├«ntr-un studiu amplu Cercet─âri arheologice ╚Öi ale istoriei arhitecturii ├«n zona Rupei, ap─ârut ├«n Forschungen zur Volks-und Landeskunde, vol. 21, nr. 2, 1978. ├Än prezentarea monumentului prelu─âm cele constatate asupra istoriei construc╚Ťiei, concluzii ob╚Ťinute pe baza investiga╚Ťiilor cercet─âtoarei.

Pozi╚Ťia retras─â a a╚Öez─ârii explic─â ╚Öi apari╚Ťia sa relativ t├órzie ├«n documente. Abia pe la 1400, "Alba ecclesia" (alias Viscri) apare ├«ntr-un registru al localit─â╚Ťilor pentru plata impozitului datorat episcopatului, al comitatului de Rupea (Kosd). Pe la 1500, Viscri este enumerat─â printre comunele libere ale Scaunului de Rupea, cu 51 de gospod─ârii, trei p─âstori, un dasc─âl ╚Öi doi s─âraci. Aici, ca ╚Öi ├«n alte comune, vechimea bisericii confirm─â c─â a╚Öezarea coloni╚Ötilor germani a luat fiin╚Ť─â la sf├ór╚Öitul secolului XII c├ónd a fost colonizat─â ╚Öi partea apusean─â a viitorului Scaun al Rupei. Biserica-sal─â romanic─â, cum mai exist─â ├«n zona Rupei doar ├«n Homorod (biserica-sal─â din Cri╚Ť apar╚Ťinea deja stilului de trecere de la romanic la gotic), a avut o predecesoare care a fost par╚Ťial inclus─â ├«n aceast edificiu. Coloni╚Ötii germani (care s-au a╚Öezat ├«n Viscri ca imigran╚Ťi dup─â domnia regelui Geza al II-lea, adic─â dup─â 1162, ca "alii Flandrenses", ├«n ultimul sfert al secolului XII) au g─âsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mic─â capel─â. Aceasta era construit─â din calcar alb-verzui, avea form─â rectangular─â, cu absid─â semicircular─â spre r─âs─ârit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau col╚Ťurile s─âlii ╚Öi ├«nceputul absidei, o arcad─â semicircular─â a intr─ârii sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalot─â (lungimea capelei era de 13, 5 m, a s─âlii de 9, 80 m, l─â╚Ťimea s─âlii ├«n vest de 7, 8 m ╚Öi ├«n est de 8 m). Dup─â piesele descoperite ├«n mormintele din─âuntrul ╚Öi din afara capelei, monede ╚Öi cercei de t├ómpl─â de la ├«nceputul secolului XII, aceasta se dateaz─â ├«ntre 1100-1120, ca apar╚Ťin├ónd unui grup de secui ce p─âzeau ├«n acest punct grani╚Ťa statului maghiar feudal, ├«naintea sosirii coloni╚Ötilor germani.

v20 0 jpg jpeg

Fortificaţia

Ar fi vorba despre componente primitive, incluse ├«n actualul ansamblu al bisericii fortificate. Donjon ┼či capel─â aflat─â ├«n imediat─â apropiere, c─âtre est, ambele ├«nconju┬şrate de un zid de incint─â, din cursul sec. al XIII-lea. Din incinta veche s-au conservat p─âr┼úi din sud, est ┼či nord. A fost construit─â din piatr─â de r├óu ┼či de nisip. Din donjon nu mai avem dec├ót fun┬şda┼úiile ┼či componente din eleva┼úie, peste care s-a ridicat, la mijlocul sec. al XVII-lea, o clopotni┼ú─â nou─â. Unele inf. sus┼úin ├«ns─â c─â acela┼či turn ar p─âstra elemente vechi (parterul boltit, etajul I, cu un ancadrament ro┬şmanic, o scar─â ├«n grosimea zidului). Cercetare arheologic─â din anii `70 (Mariana Dumitrache, Arch├Ąologische und baugeschichtliche Forschungen in der Repser Gegend, ├«n FVL, 21, nr. 2, 1978, p. 35-53;Eadem, Evolu┼úia cet─â┼úii ┼ú─âr─âne┼čti de la Viscri, jud. Bra┼čov, ├«n lumina cercet─ârilor arheolo┬şgice ┼či de arhitectur─â, ├«n CA, 4, 1981, p. 253-285;H. Fabini, Atlas, p. 143).

Fortificaţie grevială, aparţinătoare, cu probabilitate, familiei lui miles saxonesIoan Latinul (donaţie regală din anul 1231). Ar fi de crezut că unul dintre fiii aceluia (Corrad sau Daniel) va începe construcţia de lângă capelă (satul se numea deja Alba Ecclesia). În sec. al XIV-lea, pos. greviale par să fi fost preluate de către comunitatea săsească din scaunul Rupea.

La nucleul romanic ini┼úial s-au ad─âugat treptat alte elemente de fortificare, nu foarte bine cronologizate. O aloca┼úie venit─â de la Sibiu, la 1494, a fost b─ânuit─â ca fiind legat─â de ├«nceputurile fortific─ârilor. Unei perioade intermediare pare s─â-i apar┼úin─â turnul de poart─â din sud-est. Batan┼úii s─âi de lemn au fost ├«nt─âri┼úi cu benzi de fier dispuse pe ┼čiruri relativ regulate. Ei ├«┼či datoreaz─â mi┼čcarea unor capete de b├órne care rotesc ├«n l─âca┼čuri de b├órne transversale. La fel s-a procedat ┼či cu poarta pietonal─â al─âturat─â, cu deosebirea c─â benzile de fier sunt acolo verticale. S-a n─âscut apoi o nou─â centur─â de fortifica┼úii. Curtina, ref─âcut─â, s-a acomodat formei alungite a bisericii ┼či turnului din vest, combin├ónd curburi cu sectoare drepte. ├Änspre est, s-au montat mai multe contraforturi. Se p─âstreaz─â pu┼úine elemente de la coronament ┼či c├óteva orificii de asigurare a drenurilor.

Dou─â turnuri cu planimetrie dreptunghiular─â accentuat─â s-au amplasat ├«n exteriorul curtinei, la est ┼či sud. ├Än celelalte puncte cardinale, au ap─ârut alte turnuri:la nord unul u┼čor trapezoidal, ├«n vest, cel mai mic ┼či cel mai apropiat de forma unui p─âtrat. Toate au galerii de lemn sprijinite pe console la fel. Orificiile lor de tragere, foarte uniforme, apar┼úin tipurilor de fante transversale, potrivite doar pentru arme de calibru mediu ┼či mic. Lucr─ârile s-au derulat ├«n preajma mijlocului secolului al XVII-lea (1630, 163[.], 1647). Inscrip┼úiile latine de construc┼úie, bogate, dezv─âluie numele de me┼čteri (Johann Hartmann din Lovnic, David Zanko ┼či Stephan Schuller din Ungra).

Galeriile de tragere ad─âposteau la nivelul solului locuin┼úele s─âtenilor. Ast─âzi aspectul lor s-a pervertit prin acoperi┼čuri oblice ┼či uniforme, cobor├óte de la fosta linie a acoperi┼čurilor, de la nivelul 2, la nivelul maxim al parterului.Un zid scund, compus din segmente rectilinii, formeaz─â o curtin─â exterioar─â. Dup─â unele opinii el ar fi ap─ârut doar ├«n secolul al XVIII-lea.

Biserica gotic─â a dob├óndit coridoare de tragere sub corni┼ča acoperi┼čului, pe ambele componente majore (altar ┼či nav─â). Acela┼či element, la nav─â, se sprijin─â pe arce care urc─â din vechile contraforturi. Nava a fost unit─â cu vechiul donjon, care, la r├óndul s─âu, a fost supra├«n─âl┼úat p├ón─â la cinci nivele. ┼×i turnul posed─â o galerie de coronament, din lemn. Al ┼časelea nivel de turn este deja ├«n acoperi┼č, fiind dotat cu g─âuri de tragere.Numeroase repara┼úii ┼či restaur─âri cunoscute (1715, 1717, 1743, 1845, 1930, 1970-1971, 2003-) au atacat unele sectoare de ansamblu, f─âr─â s─â le cunoa┼čtem documenta┼úiile. Din anul 1999, ansamblul este protejat de o calificare a UNESCO.

VEZI AICI GALERIE FOTO