Puerto Rico, r─âzboiul aromelor de rom jpeg

Puerto Rico, r─âzboiul aromelor de rom

­čôü Patrimoniu
Autor: Ciprian Enea

├Än mica insul─â din Caraibe, portoricanii se ├«ntrec ├«n petreceri cu rom, le prezint─â turi┼čtilor fantomele din castelul El Morro ┼či uneori invoc─â spiritele prin ritualuri afro ┼či prin sacrificii de animale.

Recent am redescoperit atmosfera din Old San Juan (partea veche a capitalei din Puerto Rico) ├«n filmul ÔÇ×Jurnalul unui b─âutor de rom", unde Johnny Depp joac─â ├«n nota lui obi┼čnuit─â. Pe m─âsur─â ce vizionam pelicula ├«mi reveneau ├«n memorie fr├ónturi din exotica insul─â din Caraibe. P─âdurile luxuriante care fur─â zilnic din perimetrul ora┼čului, sunetele tropicale ce r─âzbat din baruri p├ón─â t├órziu ├«n noapte ┼či imensele plaje unde po┼úi degusta oric├ónd nuci de cocos ├«n mod gratuit.

Ad─âpostit de lan┼úul muntos Cordillera, ora┼čul de pe coasta Atlanticului are un adev─ârat cult al pl─âcerii. Ceea ce nu m─â mir─â, locuitorii s─âi fiind un amestec savuros de europeni, africani ┼či indieni taino. Portoricanii au luat ce-i mai bun de la infrastructura american─â mo┼čtenit─â odat─â cu ├«ncadrarea lor teritorial─â ├«n SUA, dar ┼či-au p─âstrat vechile n─âravuri. Iar lucrul ─âsta se observ─â cel mai bine ├«n barurile tradi┼úionale, unde romul este tratat ca o adev─ârat─â comoar─â na┼úional─â.

Una din celebrit─â┼úile locale, celebrul chef Wilo Benet, a scris chiar ┼či-o carte de re┼úete pe baz─â de rom. Pus ├«n situa┼úia de a alege ÔÇ×romul cel mai rom", faimosul maestru buc─âtar a dat verdictul:Don Q, concurentul acerb al mult mai cunoscutului Bacardi, e cel mai curat rom alb!

1 141 jpg jpeg

În atelierul de rom

Ca s─â te convingi cu propriile tale papile gustative de veridicitatea unei asemenea ÔÇ×axiome", muzeul Don Q te a┼čteapt─â s─â-i treci pragul. Dac─â ai r─âbdare s─â asi┼čti la o prezentare despre cum se fabric─â licoarea transparent─â, la sf├ór┼čit e┼čti r─âspl─âtit cu un prim pahar de Crystal, cel mai bine v├óndut produs Don Q. O b─âutur─â mai pu┼úin floral─â dec├ót Bacardi, dar cu post-gustul fin. Compara┼úia o po┼úi face dup─â ce dai o fug─â ┼či p├ón─â la Casa Bacardi, despre care gazdele afirm─â cu m├óndrie c─â-i cea mai mare distilerie de rom din lume. O g─âse┼čti ceva mai departe de centru, pe partea cealalt─â a golfului, dup─â ce c─âl─âtore┼čti pu┼úin cu feribotul ┼či cu un taxi cu tarif standard de trei dolari.

Turul din ÔÇ×Catedrala" romului dureaz─â 45 de minute ┼či poate p─ârea destul de plictisitor. Efortul este recompensat de un barman care ├«i ├«nva┼ú─â pe turi┼čti cum s─â fac─â unele dintre cele mai bune cocktailuri cu Bacardi.

L─âs├ónd romul la o parte, primul obiectiv din San Juan care mi-a atras aten┼úia a fost castelul El Morro. A┼čezat, a┼ča cum m─â a┼čteptam, ├«n v├órful unui promontoriu st├óncos, de unde marea ┼či ora┼čul puteau fi observate pe ├«ndelete, traseul spre b─âtr├óna fort─ârea┼ú─â ├«ncepe din port. De pe malul oceanului am luat-o pe Paseo Gilberto, am trecut prin mai multe pia┼úete ┼či m-am oprit la f├ónt├óna Raices. Aici toat─â lumea f─âcea poze ┼či se minuna de priveli┼čtea oferit─â de golful San Juan.

Merg├ónd de-a lungul zidurilor ora┼čului, am ajuns la Poarta San Juan, ultima dintre vechile intr─âri care s-au p─âstrat p├ón─â ├«n zilele noastre. Prin deschiderea ├«n form─â de bolt─â ├«ntrez─âream elemente din frumoasa arhitectur─â spaniol─â a secolelor al XVI-lea ┼či al XVII-lea precum ┼či str─âdu┼úele minunat pavate cu piatr─â albastr─â.

p15 0 jpg jpeg

În fortăreaţa portoricanilor

Uli┼úa care  porne┼čte de sub poart─â se termin─â cu o catedral─â, despre care am aflat c─â-i cea mai veche construc┼úie a ora┼čului. Am ├«nceput urcu┼čul pe Calle Cristo. O cale r─âsfirat─â precum o panglic─â ┼čerpuitoare, ce pornea de la poalele dealului ┼či ajungea pe platou, l─âs├ónd ├«n urm─â case vesele, viu colorate, ├«ncadrate de arbu┼čti cu flori roz. Din aproape toate ma┼činile care urcau sau coborau pe l├óng─â mine se auzeau ritmuri reggaeton.

Castelul San Felipe del Morro, pe care-l ┼čtiam foarte bine din multe fotografii,   ├«mi p─ârea acum mult mai mare. De pe zidurile ├«nalte era foarte u┼čor s─â-┼úi imaginezi sutele de lupte purtate ├«mpotriva invadatorilor. Iar pove┼čtile ghizilor de la muzeu, despre b─ât─âlii f─âr─â num─âr ┼či fantome care ├«nc─â b├óntuie locul, sporeau aura de legend─â ┼či mister a locului. Dar nu to┼úi cei din jurul meu p─âreau at├ót de impresiona┼úi de astfel de istorisiri.

Pe paji┼čtea de al─âturi mai mul┼úi pu┼čtani ├«n─âl┼úau zmee ┼či c├óteva cupluri care se odihneau ron┼ú─âiau ceva snacksuri. ├Än dreapta, pe o ├«ntindere spectaculoas─â de coast─â, se z─ârea cimitirul ora┼čului, iar ceva mai departe, golful San Juan. Decorul pitoresc, dominat de un covor verde aprins, mi s-a p─ârut oarecum mai exclusivist dec├ót toate plajele turistice pe care le-am v─âzut ├«n Puerto Rico.

Cimitirul Santa Maria Magdalena de Pazzis are mai bine de 200 de ani ┼či se cuib─âre┼čte perfect ├«ntre ruinele castelului ┼či oceanul Atlantic. Capela de culoarea piersicii se ├«nal┼ú─â printre sutele de morminte ┼či cavouri elaborate. ┼×i undeva, ├«n zare, este vegheat─â de un mic turn, cu acoperi┼č rotund ┼či creneluri ├«nguste.

Cobor├ónd pe Calle Norzagaray am ajuns la Plaza de Colon, unul dintre cele mai vizitate locuri din Puerto Rico. ├Än secolul al XIX-lea, c├ónd s-au s─ârb─âtorit 400 de ani de la descoperirea Americii, un Cristofor Columb de bronz a fost plasat ├«n centrul pie┼úei. Statuia, a┼čezat─â pe un piedestal de marmur─â din care izvor─â┼čte o frumuse┼úe de f├ónt├ón─â artezian─â, st─â cu fa┼úa la teatrul Tapia.

La ei, iarna e ca vara

Puerto Rico este o mic─â insul─â din estul Antilelor Mari, situat─â ├«ntre Oceanul Atlantic ┼či Marea Caraibelor. Aproximativ 80% din suprafa┼úa terestr─â a insulei este muntoas─â sau deluroas─â, recordul de ├«n─âl┼úime fiind de┼úinut de Cerro de Punta, cu 1.338 de metri. 

V├ónturile din nord-est marcheaz─â at├ót climatul subtropical din zonele cu altitudine mare, c├ót ┼či cel subtropical, din regiunile cu altitudine mic─â. Umiditatea relativ ridicat─â din timpul verii se formeaz─â cu ocazia precipita┼úiilor abundente din intervalul mai-decembrie. ├Än San Juan temperatura oscileaz─â ├«ntre 24 de grade Celsius ├«n luna ianuarie ┼či 28 de grade Celsius ├«n aprilie.

Dintre locuitorii s─âi, 85% sunt romano-catolici, 8%-protestan┼úi, iar 2%-atei. Unii insulari au adoptat spiritismul sau practic─â ritualurile credin┼úei ÔÇ×afro-caraibe" Santeria, adus─â ├«n Puerto Rico din Cuba. Aceast─â credin┼ú─â se bazeaz─â pe o puternic─â leg─âtur─â cu lumea mor┼úilor ┼či din ritualurile sale nu lipsesc p─âs─ârile sacrificate pe malul apei, p─âpu┼čile negre sau trabucul. Exist─â, de asemenea, ┼či o comunitate evreiasc─â de mici dimensiuni. Limbile oficiale sunt spaniola, vorbit─â de majoritatea popula┼úiei, ┼či engleza, ├«n┼úeleas─â de cei mai mul┼úi portoricani.

Albii, principalul grup etnic al ┼ú─ârii, reprezint─â 80% din popula┼úie ┼či au descenden┼ú─â spaniol─â sau mixt─â. Locuitorii de origine african─â (7% din popula┼úie), asiaticii ┼či amerindienii completeaz─â tabloul rasial din Puerto Rico. Moneda oficial─â este dolarul american (USD), divizat ├«n 100 de cen┼úi. Stelu┼úa N─âstase

Vacanţă în Puerto Rico, începând de la 1.835 de euro

Un sejur ├«n Puerto Rico ├«n perioada 17-25 aprilie cost─â de la 1.835 de euro de persoan─â. Pre┼úul include biletul de avion pe ruta Frankfurt-San Juan, via Madrid, ┼či retur, biletul de avion pe ruta Bucure┼čti-Frankfurt ┼či retur, taxe de aeroport, transferuri, o noapte de cazare ├«n Frankurt la hotel de patru stele, situat ├«n apropierea aeroportului, ┼čapte nop┼úi cazare la Hotel Copamarina Beach Resort de trei stele. Dac─â alege┼úi cazarea la Hotel Hilton Caribe de patru stele din San Juan, ve┼úi pl─âti de la 1.963 de euro de persoan─â pentru servicii similare celor men┼úionate pentru primul pachet. Hotelul este de┼úin─âtorul Certificatului de Excelen┼ú─â TripAdvisor pentru 2011 ┼či ├«┼či a┼čteapt─â oaspe┼úii s─â se relaxeze ├«n hamac pe plaj─â sau ├«n piscina cu vedere la Oceanul Atlantic. Detalii pe www.besttourism.ro, tel. 031-226.33.25.